anxietatea

Anxietatea este o experiență de sănătate mintală foarte frecventă ce poate fi cauzată de situații stresante și de gândirea negativă.

Starea de neliniște sau îngrijorare este uneori normală și te poate ajuta să rămâi motivat, concentrat și ferit de pericol atunci când se întâmplă să fi într-un mic pericol ce poate fi controlat.

Asociația Americană de Psihologie (APA) definește anxietatea drept „o emoție caracterizată de sentimente de tensiune, gânduri de îngrijorare și schimbări fizice precum tensiunea arterială crescută.”

Cunoașterea diferenței dintre sentimentele normale de anxietate și o tulburare de anxietate care necesită îngrijiri medicale poate ajuta o persoană să identifice și să trateze afecțiunea.

Atunci când vă simțiți anxioși, se datorează faptului că instinctul dvs. de supraviețuire intră in scenă și creierul dvs. trimite un mesaj către sistemul dvs. nervos (corpul vostru) că trebuie să vă protejați. Sistemul tău nervos eliberează adrenalină și alți hormoni de stres care îți pregătesc corpul să lupte, să fugă sau să paralizeze. Acest lucru provoacă modificări ale corpului, cum ar fi mușchii încordați, respirația rapidă și alte simptome.

Încă din primele zile ale umanității, abordarea prădătorilor și a pericolului iminent declanșează alarmele în organism și permit acțiuni evazive. Aceste alarme devin sub formă bătă ridicate ale inimii, transpirație și sensibilitate crescută la mediul înconjurător.

Pericolul provoacă o agitație de adrenalină, un mesager hormonal și chimic în creier, care la rândul său declanșează aceste reacții anxioase într-un proces numit răspuns „luptă sau fugi”. Aceasta actiune pregătește oamenii să se confrunte fizic sau să fugă de orice potențială amenințare la adresa securității.

Pentru multe persoane, a fugi de animale mai mari sau de un pericol iminent este o preocupare mai puțin presantă decât ar fi fost pentru oamenii timpurii. Anxietățile se învârt în jurul muncii, banilor, vieții de familie, sănătății și altor probleme cruciale care necesită atenția unei persoane fără a fi necesară în mod necesar reacția de „luptă sau fugi”.

Sentimentul de nervozitate înaintea unui eveniment important de viață sau în timpul unei situații dificile este un ecou natural al reacției inițiale „luptă sau fugi”. Încă poate fi esențial pentru supraviețuire – anxietatea cu privire la a fi lovit de o mașină atunci când traversezi strada, de exemplu, înseamnă că o persoană va căuta instinctiv ambele modalități de a evita pericolul.

Cuvântul „anxietate” descrie atât sentimentul temporar de a fi îngrijorat, cât și, când simptomele ce sunt resimțite puternic și în mod repetat. „Anxietatea” se poate referi la tulburări pe care un profesionist în sănătate (medic, asistent medical) le poate diagnostica.

Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor de sănătate mintală: ediția a cincea (DSM-V) clasifică tulburările de anxietate în mai multe tipuri principale.

În edițiile anterioare ale DSM, tulburările de anxietate au inclus tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) și tulburarea de stres posttraumatică (PTSD), precum și tulburarea de stres acută. Cu toate acestea, manualul nu mai grupează aceste probleme de sănătate mintală sub anxietate.

Așadar pot exista mai multe tipuri de diagnostice pentru anxietate:

  • Tulburare de anxietate generalizată: când o persoana se confruntă frecvent cu simptome de anxietate. Aceasta este o tulburare cronică care implică anxietate excesivă, de lungă durată și îngrijorări pentru evenimente, obiecte și situații nespecifice din viață. Tulburarea de anxietate generalizata este cea mai frecventă tulburare de anxietate, iar persoanele cu această tulburare nu sunt întotdeauna capabile să identifice cauza anxietății lor.
  • Anxietatea socială: teama de a te face de râs în public sau de a fi respins în situații sociale
  • Tulburare de panică: atunci când o persoană se confruntă cu atacuri de panică repetate. Aceste atacuri pot duce la tremuraturi, confuzie, amețeli, greață și dificultăți de respirație. Atacurile de panică tind să se producă și să escaladeze rapid, atingând maximul după 10 minute. Cu toate acestea, un atac de panică poate dura ore întregi. Tulburările de panică apar de obicei după experiențe înspăimântătoare sau stres prelungit, dar pot apărea și fără declanșator. O persoană care se confruntă cu un atac de panică o poate interpreta greșit ca o boală care poate pune viața în pericol și poate face schimbări drastice ale comportamentului pentru a evita atacurile viitoare.
  • Atac de panică: debut brusc intens al simptomelor de anxietate în câteva minute
  • Tulburare de stres post traumatic: amintiri frecvente ale experiențelor traumatice
  • Fobia: frica de lucruri sau situații specifice. O persoană cu fobie poate recunoaște o frică ca fiind ilogică sau extremă, dar rămâne în imposibilitatea de a controla sentimentele de anxietate în jurul declanșatorului. Declanșările pentru o fobie variază de la situații și animale la obiecte de zi cu zi.
  • Agorafobia este o frică ce duce la evitarea locurilor, evenimentelor sau situațiilor din care poate fi dificil să scapi sau în care ajutorul nu ar fi disponibil dacă o persoană are un atac de panica. Oamenii adesea înțeleg greșit această condiție ca o fobie a spațiilor deschise și în aer liber, dar nu este atât de simplă. O persoană cu agorafobie poate avea frica de a pleca de acasă sau să folosească ascensoare și transportul în comun.
  • Mutismul selectiv: Aceasta este o formă de anxietate pe care unii copii o experimentează, în care nu sunt capabili să vorbească în anumite locuri sau contexte, cum ar fi școala, chiar dacă pot avea abilități excelente de comunicare verbală în jurul oamenilor cunoscuți. Poate fi o formă extremă de fobie socială.
  • Tulburare de anxietate legate de separare: niveluri ridicate de anxietate după separarea de o persoană sau loc care oferă sentimente de securitate sau siguranță ce caracterizează tulburarea de anxietate de separare. Separarea poate duce uneori la simptome de panică.

Durata sau severitatea unei senzații anxioase poate fi uneori proporțională cu declanșatorul inițial sau cu stresul.

APA descrie o persoană cu tulburare de anxietate ca „având gânduri sau preocupări intruzive recurente”. Odată ce anxietatea ajunge în stadiul unei tulburări, aceasta poate interfera cu viața de zi cu zi.

Un profesionist în sănătate vă poate vorbi despre diagnosticarea tulburărilor de anxietate și despre opțiunile de tratament, inclusiv medicamente și / sau consiliere. Așadar nu trebuie să vă simțiți jenați sau rușinați dacă mergeți la un psiholog care vă poate explica prin ce treceți.

Există multe motive valide pentru a vă simți anxioși în viață. Totuși, chiar trăind într-o lume care îți oferă câteva motive valabile pentru a fi neliniștit, merită să simți și o anumită calm.

Cum arată anxietatea?

Anxietatea arată și se simte diferit pentru fiecare persoană în parte. Anxietatea îți poate afecta gândirea. De exemplu, este posibil să aveți mai multe gânduri legate de frică, temere sau lipsa de control. Anxietatea îți poate afecta și comportamentul. De exemplu, dacă a vorbi în fața oamenilor te face foarte neliniștit (gândire), poți decide să renunți la un curs care conține o mulțime de prezentări (comportament).

Anxietatea te poate face să te simți:

  • agitat
  • panicat
  • îngrijorat
  • sufocat
  • încordat
  • epuizat
  • confuz
  • fricos

Anxietatea afectează și organismul. Poate provoca reacții fizice precum:

  • bătăi rapide ale inimii
  • respirație rapidă sau superficială
  • transpirație sau senzație de frig
  • tremur sau clătinare
  • probleme cu somnul
  • durere în piept sau senzația de apăsare
  • tensiune
  • incordarea si sarirea din pat
  • ameţeală
  • amorţeală
  • greaţă

În timp ce o serie de diagnostice diferite constituie tulburări de anxietate, simptomele tulburării de anxietate generalizată vor include adesea următoarele:

  • neliniște și sentimentul de a fi „la marginea prăpastiei”
  • sentimente de griji incontrolabile
  • iritabilitate crescută
  • dificultăți de concentrare
  • dificultăți de somn, cum ar fi probleme de adormire sau de somn

În timp ce aceste simptome ar putea fi normale dacă le experimentăm în viața de zi cu zi, persoanele cu tulburare de anxietate le vor experimenta până la niveluri persistente sau extreme. Tulburarea de Anxietate Generalizată se poate prezenta ca o îngrijorare vagă, neliniștitoare sau o anxietate mai severă care perturbă viața de zi cu zi.

republicabio.ro