Cum pot tehnologiile moderne să ajute în anxietate: soluții digitale și neurotehnologii emergente

Tulburările de anxietate reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate mintală la nivel global. Cu toate acestea, accesul la tratament rămâne limitat în multe țări. Doar aproximativ 28% dintre persoanele afectate primesc tratament, iar în SUA procentul este de 37%. Această realitate este determinată de factori precum lipsa resurselor în domeniul sănătății mintale și stigmatul asociat tulburărilor psihice.

În România, situația este și mai critică. Potrivit estimărilor INS și OMS, peste un milion de români suferă de tulburări de anxietate, dar mai puțin de 10% primesc tratament adecvat. Lipsa specialiștilor (avem doar circa 5 psihologi la 100.000 de locuitori, față de media UE de 18), stigmatizarea și barierele financiare contribuie la perpetuarea acestui dezechilibru. Listele de așteptare pentru un consult psihologic în sistemul public pot depăși 6 luni în unele orașe, iar în mediul rural accesul este aproape inexistent.

În condițiile în care listele de așteptare pentru consult psihologic sau diagnostic pot dura luni sau chiar ani, oamenii caută soluții alternative. Printre acestea se numără tehnologiile neuropsihologice emergente, care pot deveni instrumente utile pentru gestionarea simptomelor până la accesarea unui tratament profesional.

Ce se întâmplă în corp și în creier atunci când suferim de anxietate?

Anxietatea nu afectează doar gândurile și emoțiile, ci și funcționarea fiziologică. Simptomele pot include dificultăți de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară, palpitații, tremur, insomnie sau senzația de panică. În multe cazuri, acestea debutează în copilărie sau adolescență și persistă în viața adultă dacă nu sunt tratate.

Factorii de risc sunt multipli: presiunea academică sau profesională, insecuritatea financiară, izolarea socială, traumele din copilărie sau abuzul emoțional. Studii de neuroimagistică au evidențiat că experiențele adverse timpurii pot modifica conectivitatea între regiuni cerebrale implicate în procesarea fricii și a anxietății, cum ar fi amigdala centromedială și insula anterioară.

Anxietatea apare adesea împreună cu alte tulburări, precum depresia, ADHD sau autism. De exemplu, în timpul pandemiei COVID-19, prevalența anxietății și depresiei a crescut cu 25%, iar copiii cu condiții neurodezvoltamentale au prezentat dificultăți emoționale accentuate.

Când tratamentul întârzie, tehnologia poate interveni

Așteptarea pentru diagnostic sau tratament specializat poate dura mult. În acest context, noile tehnologii oferă soluții promițătoare, atât ca suport temporar, cât și ca alternative complementare.

Printre cele mai interesante inovații se numără:

• Moonbird – un dispozitiv portabil care ghidează utilizatorul în exerciții de respirație ritmică, oferind feedback tactil. Studiile arată că astfel de exerciții pot regla sistemul nervos și reduce simptomele anxietății.
• Parasym – un dispozitiv care stimulează nervul vag prin impulsuri electrice blânde, influențând zonele cerebrale implicate în reglarea stresului și a dispoziției.
• Neurovalens și Flow Neuroscience – explorează stimularea cerebrală neinvazivă, prin curent direct transcranian (tDCS), direcționată către cortexul prefrontal, regiune esențială în reglarea emoțiilor. Unele studii au raportat beneficii în reducerea anxietății, însă sunt necesare cercetări suplimentare.
• LYEONS Neurotech – dezvoltă tehnologii pentru creșterea sincronizării fiziologice între persoane, vizând anxietatea socială, PTSD și ADHD. Scăderea variabilității ritmului cardiac în anxietate ar putea fi compensată prin astfel de intervenții.

Soluții digitale accesibile

Aplicațiile de meditație ghidată și terapii digitale devin tot mai populare:

• Calm sau Headspace oferă programe structurate de meditație și terapie cognitiv-comportamentală (CBT), ajutând utilizatorii să-și regleze emoțiile și să combată gândurile anxioase.
• ieso furnizează CBT sub formă de conversații text scrise, oferind sprijin personalizat pentru anxietate ușoară până la moderată.
• Realitatea virtuală este testată pentru terapia prin expunere și reducerea stresului prin imersiune senzorială, cu potențial mare de aplicare în anxietatea socială și fobii.
• ChatGPT: deși nu este terapeut, ChatGPT poate oferi sprijin conversațional, sugestii de tehnici de calmare, explicații despre anxietate și îndrumări pentru exerciții de autoreglare. Este un instrument util pentru auto-reflecție și pentru depășirea blocajelor emoționale atunci când accesul la un specialist este limitat. Mulți utilizatori din România folosesc deja ChatGPT pentru a înțelege mai bine mecanismele anxietății, pentru a exersa tehnici de respirație, pentru a formula jurnale emoționale sau chiar pentru a simula conversații dificile.

Toate aceste soluții îmbină neuroștiința cu psihologia aplicată, oferind intervenții adaptate atât minții, cât și corpului.

De ce e nevoie de inovație?

În Marea Britanie, în fiecare zi, peste 500 de copii sunt trimiși către serviciile de sănătate mintală pentru anxietate – de peste două ori mai mult decât înainte de pandemie. Iar numărul continuă să crească. România se confruntă cu o creștere similară, dar fără o infrastructură robustă.

Fără acces rapid la sprijin specializat, suferința psihică riscă să se agraveze. Tehnologiile moderne nu pot înlocui complet terapia, dar pot fi o punte eficientă până când aceasta devine disponibilă.

O societate care investește în inovații accesibile și în reducerea stigmatului legat de sănătatea mintală este una care sprijină bunăstarea, crește productivitatea și creează condiții pentru ca oamenii să se dezvolte sănătos – atât individual, cât și colectiv.