Un studiu amplu condus de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health a urmărit peste 100.000 de americani cu vârste între 40 și 60 de ani, timp de aproape trei decenii, pentru a afla ce influențează îmbătrânirea sănătoasă.
Rezultatele, publicate în martie 2024 în revista Nature Medicine, au arătat că adoptarea unei diete sănătoase la vârste mai tinere crește șansele de a atinge vârsta de 70 de ani fără boli cronice precum diabetul, hipertensiunea sau bolile cardiovasculare și fără deficiențe cognitive, fizice sau mentale.
Rolul dietei în îmbătrânirea sănătoasă
Participanții și-au raportat regulat obiceiurile alimentare, indicând frecvența consumului a peste 130 de alimente diferite. Cercetătorii au analizat aceste date în funcție de opt modele alimentare sănătoase și consumul de alimente ultraprocesate.
La final, doar 9,3% dintre participanți au atins criteriile de “îmbătrânire sănătoasă”. Cei care urmau diete bazate pe consum crescut de fructe, legume, cereale integrale, nuci, leguminoase, grăsimi nesaturate și lactate degresate aveau șanse mai mari de a îmbătrâni sănătos. În schimb, un consum ridicat de grăsimi trans, sodiu, băuturi îndulcite și carne roșie sau procesată a fost asociat cu o probabilitate mai mică.
Care sunt cele opt tipuri de diete sănătoase analizate?
Modelele alimentare incluse în studiu au fost:
- Alternative Healthy Eating Index (AHEI)
- Alternative Mediterranean Index (aMED)
- Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH)
- Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay (MIND)
- Healthful Plant-Based Diet Index (hPDI)
- Planetary Health Diet Index (PHDI)
- Empirically Derived Inflammatory Pattern (EDIP)
- Empirical Dietary Index for Hyperinsulinemia (EDIH)
Toate aceste diete pun accent pe alimente integrale, bogate în plante, cu proteine slabe și grăsimi sănătoase. Diferențele constau în accentuarea unor aspecte precum reducerea sodiului (DASH) sau impactul inflamator al alimentelor (EDIP).
Cum influențează aceste rezultate alegerile alimentare la vârsta mijlocie?
Dr. Leana Wen, expert în sănătate, subliniază că aceste rezultate ar trebui să ne determine să privim dieta sănătoasă ca un pilon esențial al îmbătrânirii fără boli. Se recomandă prioritizarea alimentelor minim procesate: legume verzi, fructe proaspete, cereale integrale, nuci și leguminoase.
Peștele și carnea slabă pot face parte dintr-o dietă sănătoasă, dar carnea procesată, cum ar fi mezelurile sau carnea prăjită, trebuie evitate.
Contează alimentația și pentru persoanele mai tinere?
Deși studiul s-a concentrat pe adulți de vârstă mijlocie, alte cercetări sugerează că adoptarea timpurie a unor obiceiuri alimentare sănătoase aduce beneficii pe termen lung. Este important de reținut că nu este niciodată prea târziu să începem schimbările.
Ce ar trebui să evităm?
Studiul evidențiază clar alimentele asociate cu îmbătrânirea nesănătoasă:
- Băuturi îndulcite cu zahăr (sucuri, băuturi din fructe cu adaos de zahăr)
- Alimente ultraprocesate
- Alimente bogate în sodiu și grăsimi trans
Reducerea consumului acestor produse și citirea atentă a etichetelor poate contribui la alegeri mai sănătoase.
Implicarea politicilor publice
Dr. Wen subliniază că accesul facil la alimente sănătoase trebuie sprijinit prin politici publice. În multe comunități, alimentele ultraprocesate sunt mai ieftine și mai disponibile decât fructele și legumele proaspete. O alimentație mai bună la nivel de populație poate reduce bolile cronice, spori productivitatea și scădea costurile medicale.
Concluzie
Studiul reconfirmă un principiu esențial: alimentația sănătoasă joacă un rol major în calitatea vieții pe termen lung. Investind în obiceiuri alimentare corecte încă din tinerețe sau vârsta mijlocie, putem construi premisele unei bătrâneți sănătoase și independente.
