Regretul este un sentiment recurent de tristețe sau dezamăgire în legătură cu o decizie luată în trecut. Este diferit de vinovăție prin faptul că decizia a fost mai puțin evident greșită la momentul respectiv – chiar dacă acum este clar.
Regretul este un sentiment universal, familiar fiecărui om. Fie că ne gândim la alegerile pe care le-am făcut în carieră, la relațiile pe care le-am avut sau la oportunitățile pe care le-am ratat, există întotdeauna acel „ce-ar-fi-fost-dacă” care ne poate bântui mintea. Din punct de vedere al sănătății mentale, modul în care gestionăm și procesăm regretele poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării noastre emoționale și psihologice.
În primul rând, este important să înțelegem că regretele pot fi o parte naturală și chiar sănătoasă a experienței umane. Ele reflectă capacitatea noastră de a reflecta asupra trecutului și de a învăța din experiențele noastre. Cu toate acestea, atunci când regretele devin copleșitoare sau persistent negative, ele pot deveni factori de stres și pot afecta negativ sănătatea noastră mentală.
Unul dintre modurile în care regretele pot influența sănătatea mentală este prin inducerea unui sentiment de stagnare sau blocaj emoțional. Atunci când ne concentrăm prea mult asupra greșelilor trecute sau asupra lucrurilor pe care le-am putea fi făcut diferit, putem fi tentați să rămânem blocați în trecut și să ne simțim incapabili să progresăm sau să ne schimbăm. Această stare de stagnare poate contribui la apariția depresiei sau a anxietății.
De asemenea, regretele pot afecta relațiile noastre sociale și emoționale. Atunci când suntem obsedați de greșelile noastre trecute, putem deveni mai puțin prezenți și mai puțin disponibili pentru cei din jurul nostru. Acest lucru poate duce la izolare socială și la sentimente de singurătate, care pot agrava problemele de sănătate mentală.
Cu toate acestea, există modalități sănătoase de a gestiona și de a procesa regretele într-un mod care să promoveze sănătatea mentală. Una dintre aceste modalități este practicarea acceptării și a iertării de sine. Acceptarea faptului că nu putem schimba trecutul și că am luat deciziile pe care le-am considerat cele mai bune în acel moment ne poate ajuta să ne eliberăm de povara regretelelor constante.
De asemenea, este util să ne concentrăm pe ceea ce putem controla în prezent și în viitor, în loc să ne pierdem în regretul pentru lucrurile pe care nu le-am putut schimba. Identificarea lecțiilor învățate din experiențele noastre și stabilirea unor obiective clare pentru viitor ne poate ajuta să ne simțim mai încrezători și mai în control asupra propriei noastre vieți.
În final, este important să căutăm ajutorul și suportul celor din jur atunci când ne confruntăm cu regretele și cu alte probleme legate de sănătatea mentală. Terapia și consilierea pot fi instrumente valoroase pentru a ne ajuta să procesăm emoțiile și să dezvoltăm strategii sănătoase de gestionare a regretelor și a altor dificultăți emoționale.
Regretele pot fi o parte naturală a vieții, dar modul în care le gestionăm poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre mentale. Prin practicarea acceptării, a iertării de sine și a concentrării pe creșterea personală și pe obiectivele viitoare, putem învăța să trăim în prezent și să ne bucurăm de o stare de bine emoțională și psihologică.
Dacă vă luptați cu regretul cronic, iată 4 modalități de a-l aborda într-un mod sănătos…
Acceptă faptul că nu poți elimina complet regretele
Dacă ați luat o decizie proastă, este normal și inevitabil să continuați să simțiți periodic regrete în legătură cu aceasta.
Dacă nu i-ai spus niciodată „Te iubesc” acelui prieten înainte de a-l pierde, îți vei aminti și vei regreta mereu acest lucru. Dacă ați făcut o investiție financiară proastă și a trebuit să amânați pensionarea cu câțiva ani, este puțin probabil să uitați despre asta și să nu mai simțiți niciodată regret. Atâta timp cât aveți o memorie funcțională, nu puteți elimina regretul în totalitate.
Dar indiferent dacă regretul tău este cronic și copleșitor sau ocazional și trecător, totul se reduce la modul în care răspunzi la el.
Mai exact, dacă încercați să evitați sau să scăpați de regret, vă învață mintea să se teamă de el. Iar de ceea ce mintea ta se teme, devine hipervigilentă și prea sensibilă.
Lucrurile împotriva cărora rezistați persistă. Așa că, în loc să încerci în mod constant să elimini sau să scapi de regretul tău, încearcă asta în schimb:
- Acceptați că veți simți întotdeauna un regret din când în când.
- Atunci când apare regretul, amintiți-vă că doar pentru că vă simțiți rău nu înseamnă că este rău. Sau că sunteți rău pentru că îl simțiți.
- Exersați să fiți dispus să simțiți regret și să vă continuați viața oricum.
Evitați comportamentul de autocompătimire
Adesea, a te complace în autocompătimire este o încercare inconștientă de a simți mai puțin regret prin raționalizarea responsabilității pentru ceea ce s-a întâmplat.
De exemplu:
Într-o zi, șeful dvs. vă oferă o promovare pe loc, dar o refuzați pentru că nu doriți un plus de stres și responsabilitate. În retrospectivă, vă dați seama că ar fi meritat stresul, așa că acum regretați decizia. Și de fiecare dată când vă amintiți de acea decizie și simțiți regret, reacția dvs. imediată este să repetați evenimentul în minte și să vă spuneți cât de nedrept a fost din partea șefului dvs. să vă ia această decizie și cum ar fi trebuit să vă acorde mai mult timp…
Autocompătimirea se simte bine pe termen scurt, deoarece mută temporar responsabilitatea de pe umerii tăi.
Dar, de obicei, duce la o stare mai proastă pe termen lung, deoarece, atunci când îți dezvolți regretul de fiecare dată când apare, îl întărești și îl faci să fie mai probabil să apară în viitor.
Încearcă asta în schimb…
- Recunoașteți mila; controlați autocompătimirea.
- Mila este o emoție pe care nu o poți controla. Autocompătimirea este un comportament (adesea un comportament mental) pe care îl poți controla.
- Dacă îți vine în minte amintirea unei decizii regretabile și ajungi să simți regret și milă față de tine însuți, ei bine, asta nu este ceva ce poți controla.
- Dar dacă răspunsul tău imediat la aceste emoții este să te angajezi într-un comportament de autocompătimire… ei bine, acesta este un lucru asupra căruia poți și ar trebui să preiei controlul, în mod ideal prin stabilirea unor limite mentale mai bune.
Practicați autoiertarea
O mare parte din depășirea regretului este să te ierți pe tine însuți. Dar majoritatea oamenilor înțeleg greșit ce este cu adevărat iertarea. Ei presupun că este un sentiment (ușurarea de a fi iertat) sau o singură decizie („Mă iert pe mine însumi”).
Dar ambele sunt incorecte și aproape întotdeauna nefolositoare. Pentru că în realitate… Iertarea este un angajament, nu o singură decizie sau un sentiment. A te ierta înseamnă să te angajezi să renunți la impulsul de a-ți repeta greșelile din trecut atunci când îți amintești de ele. Înseamnă să îți asumi responsabilitatea pentru atenția ta și pentru locul în care alegi să o pui, în loc să o lași să fie trasă de orice gând, amintire sau emoție care îți apare în conștiință.
Gândește-te la asta astfel…
Atunci când ierți pe altcineva, cuvintele „Te iert” sunt doar primul pas… Adevărata muncă a iertării este să iei de fiecare dată decizia de a renunța la amintirea rănirii și de a-ți reorienta atenția pentru a merge mai departe și a construi o relație mai bună.
Același lucru este valabil și în ceea ce privește iertarea ta.
Reformulează „Ar fi trebuit să ” în „Vreau să”
Cei mai mulți oameni presupun că regretul se referă la trecut. Dar asta este o greșeală. Privit corect, regretul se referă la modul în care doriți să vă trăiți viața în viitor.
Vedeți, regretul nu este o șmecherie malefică pe care mintea dvs. v-o joacă doar pentru a vă face să suferiți. Nu, regretul este de fapt mintea ta care încearcă să te ajute. Mai exact… Regretăm greșelile din trecut pentru a le putea evita în viitor.
De exemplu:
Durerea de a regreta că nu i-ai spus cuiva că îl iubești înainte de a fi prea târziu. Acesta nu este creierul tău care te pedepsește pentru o decizie proastă din trecut – te motivează să o faci mai bine în viitor. Să-ți amintești să le spui des oamenilor că îi iubești, pentru că nu știi niciodată cât timp mai ai cu ei.
Să faci o investiție financiară proastă. Durerea de regret asociată cu acea investiție proastă este modul în care mintea ta te motivează să te ferești de orice seamănă cât de cât cu o schemă de îmbogățire rapidă în viitor.
Regretul este creierul tău care te îndeamnă să îți clarifici valorile.
Încearcă asta…
Când simțiți regret și începeți să vă gândiți la toate „ar fi trebuit să am”, întrebați-vă în schimb:
- Ce valoare încearcă regretul meu să îmi amintească?
- Vreau să le spun oamenilor că îi iubesc mai mult…
- Vreau să fiu mai curajos…
- Vreau să stabilesc limite mai bune…
- Atunci când apare regretul, transformați ceea ce ar trebui să aveți în ceea ce vreți.
Un gând final
Regretele tale nu încearcă să te țină prizonier al trecutului. Încearcă să te facă să avansezi spre un viitor mai bun. Îți place ceea ce ești
