Adolescenții folosesc zilnic rețele sociale și aplicații de mesagerie, iar discuțiile publice se concentrează adesea pe limite, interdicții și timp de ecran. Ce lipsește frecvent este chiar perspectiva lor: cum le influențează online-ul sănătatea mintală și ce așteaptă de la adulți. Răspunsurile vin dintr-o cercetare realizată împreună cu UNICEF: peste 490 de tineri (10–19 ani) din 11 țări, de la Belgia și Suedia până la Egipt, Indonezia, Jamaica, Malawi, Iordania, China, Elveția și SUA.
Ce spun tinerii: o imagine nuanțată
Cercetătorii Leo Ziegel și Carl Fredrik Sjöland de la Karolinska Institute au analizat datele studiului. Participanții descriu atât beneficii, cât și riscuri. Platformele pot oferi sprijin emoțional, sentiment de apartenență și acces la informații despre sănătate mintală. În același timp, comparațiile sociale, presiunea like-urilor, bullyingul și consumul pasiv de conținut pot amplifica anxietatea și simptomele depresive.
Un mesaj recurent: adulții nu sunt suficient de implicați în viața lor digitală și rareori își analizează propriile obiceiuri online. Paradoxal pentru unii părinți, mulți tineri își doresc ca adulții să le cunoască și să le înțeleagă mediul online, nu doar să îl judece.
Comparații, stereotipuri și bullying
Tinerii semnalează presiunea constantă a comparațiilor cu influenceri și celebrități – aspecte fizice, succes financiar, stil de viață „perfect”. Fetele raportează mai frecvent presiune legată de imagine și asocierea valorii personale cu numărul de reacții. Bullyingul digital extinde agresiunile din spațiul fizic în cel privat, iar riscurile de folosire abuzivă a fotografiilor sunt resimțite deopotrivă, cu vulnerabilități de gen accentuate în unele contexte.
De ce rămân online: sprijin, comunități, evadare
În pandemie și după, rețelele au ajutat la menținerea legăturilor și la găsirea unor comunități de interes sau sprijin. Posibilitatea anonimatului a făcut mai accesibilă căutarea de ajutor, iar conținutul educațional pe teme de sănătate mintală a devenit mai ușor de găsit. Pentru mulți, jocurile și social media oferă și un respiro temporar de la stres.
Ce își doresc adolescenții de la adulți
Tinerii cer implicare informată, dialog și ghidaj practic, nu doar reguli. Calitatea interacțiunilor online contează: comunicarea pozitivă atenuează efectele negative; consumul pasiv și interacțiunile ostile le agravează.
Recomandări pentru părinți și profesori
- Învățați împreună alfabetizarea digitală. Discutați despre verificarea surselor, algoritmi, confidențialitate și raportarea conținutului abuziv.
- Co-creați reguli clare și flexibile. Stabiliți împreună limite de timp, zone tech-free (mese, somn) și „reguli de vecinătate digitală”.
- Modelați comportamente sănătoase. Reflectați la propriile obiceiuri online: telefonul pe masă, doomscrolling, răspunsul la notificări.
- Fiți prezenți, nu punitivi. Întrebați ce îi îngrijorează, cum se simt când compară, ce fac când văd bullying; validați emoțiile.
- Creați canale de sprijin. Indicați resurse credibile despre sănătate mintală, consiliere școlară, linii de ajutor; încurajați cererea de sprijin.
Concluzie
Adolescenții navighează o lume digitală globalizată, cu riscuri reale, dar și cu oportunități de conexiune și sprijin. Soluțiile eficiente pornesc de la implicarea adulților, co-design cu tinerii și o cultură a dialogului. Nu este vorba doar despre „cât timp” petrec online, ci mai ales despre cum și cu cine.
