Un studiu recent aruncă o nouă lumină asupra relației dintre tulburarea de personalitate antisocială (ASPD) și tulburările legate de consumul de substanțe, dezvăluind că persoanele cu ASPD au șanse semnificativ mai mari de a se confrunta cu dependența de alcool, cannabis și tutun. Publicată în prestigioasa revistă Translational Psychiatry, cercetarea subliniază o asociere puternică între trăsăturile antisociale și consumul periculos de substanțe, ceea ce poate explica severitatea crescută a dependenței la acești indivizi.
Ce este tulburarea de personalitate antisocială?
ASPD este caracterizată prin comportamente manipulatoare, impulsivitate, iritabilitate și lipsa remușcărilor. Persoanele care suferă de această tulburare au adesea dificultăți semnificative în viața de zi cu zi, inclusiv o tendință crescută de a dezvolta tulburări de consum de substanțe. Aceste tulburări includ utilizarea problematică a unor substanțe precum alcool, cannabis, tutun, cocaină și opioide, afectând sănătatea și calitatea vieții persoanelor afectate.
Legătura dintre ASPD și tulburările de consum de substanțe
Cercetările anterioare au demonstrat că persoanele cu tulburări legate de consumul de substanțe sunt mai predispuse la a dezvolta tulburarea de personalitate antisocială, dar nu era clar cum aceste afecțiuni se influențează reciproc. Studiul actual, condus de cercetători de la Yale University, a încercat să răspundă la această întrebare prin examinarea modului în care ASPD se corelează cu severitatea diferitelor tulburări de consum de substanțe și cu anumite comportamente asociate consumului.
„Una dintre direcțiile mele de cercetare este înțelegerea comorbidităților care afectează pacienții cu tulburări psihiatrice,” a declarat autorul principal al studiului, Renato Polimanti, profesor asociat de psihiatrie la Yale University School of Medicine.
Pentru a investiga această relație, cercetătorii au analizat date din cohorta Yale-Penn, un eșantion mare de indivizi selectați pentru studierea trăsăturilor legate de dependență. Eșantionul a inclus 1.660 de participanți diagnosticați cu ASPD și 6.640 de participanți de control fără tulburare, care au fost potriviți în funcție de vârstă, sex și etnie pentru a asigura comparabilitatea.
Cinci tulburări de consum de substanțe studiate
Cercetătorii s-au concentrat pe cinci tulburări de consum de substanțe: alcool, cannabis, cocaină, opioide și tutun. Fiecare tulburare a fost analizată atât din punct de vedere al diagnosticului (dacă participantul a îndeplinit criteriile pentru tulburare), cât și al severității (tulburare ușoară, moderată sau severă, în funcție de numărul de criterii îndeplinite). De asemenea, au fost studiate criteriile individuale pentru fiecare tulburare, cum ar fi utilizarea substanței în situații periculoase, apariția poftelor intense sau încercările de a renunța.
Rezultatele studiului
Rezultatele au arătat că ASPD este puternic asociată atât cu diagnosticul, cât și cu severitatea tulburărilor de consum de alcool, cannabis și tutun. Persoanele cu ASPD aveau de aproape două ori mai multe șanse să fie diagnosticate cu tulburări de consum de alcool, de peste două ori mai multe șanse să dezvolte tulburări de consum de cannabis și de aproximativ 1,5 ori mai multe șanse să dezvolte tulburări de consum de tutun, comparativ cu grupul de control. Severitatea acestor tulburări era, de asemenea, mai mare la persoanele cu ASPD, ceea ce înseamnă că acestea prezentau comportamente mai problematice în legătură cu consumul de substanțe.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că legătura dintre ASPD și tulburările de consum de substanțe merge dincolo de simplul diagnostic, incluzând comportamente specifice, cum ar fi „consumul periculos”. Acest termen se referă la consumul de substanțe în situații riscante, cum ar fi conducerea sub influența substanțelor sau implicarea în comportamente periculoase în timp ce sunt sub influență.
Un alt aspect interesant a fost relația dintre ASPD și „încercările de a renunța”, în special în cazul tulburării de consum de cocaină. Studiul a arătat că persoanele cu ASPD erau mai puțin predispuse să încerce să renunțe la consumul de cocaină, sugerând o lipsă de motivație sau dificultăți în reducerea consumului, un aspect specific doar pentru cocaină și nu pentru celelalte substanțe studiate.
Diferențe între sexe și tulburările internalizate
Un alt rezultat interesant al studiului a fost influența sexului asupra relației dintre ASPD și tulburările de consum de substanțe. Deși participanții au fost potriviți în funcție de sex, cercetătorii au descoperit că sexul joacă totuși un rol important în severitatea tulburărilor de consum de substanțe. Când au fost incluse tulburările internalizate, precum anxietatea și depresia, s-a constatat că diferențele de sex au fost oarecum atenuate, sugerând că aceste tulburări internalizate ar putea explica o parte din diferențele observate între bărbați și femei.
„Un aspect surprinzător al studiului nostru este potențialul rol al tulburărilor internalizate, precum anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic, în contribuția la diferențele de sex observate în comorbiditatea dintre tulburările de consum de substanțe și ASPD,” a explicat Polimanti.
Concluzii
Acest studiu contribuie la înțelegerea tot mai amplă a relației strânse dintre ASPD și tulburările de consum de substanțe, dar cercetătorii subliniază că există unele limitări. Eșantionul a fost selectat în mod special pentru a include indivizi cu diagnostice de dependență, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi generalizate la populația generală.
„Studiul nostru este bazat pe un eșantion îmbogățit cu participanți diagnosticați cu tulburări de consum de substanțe,” a spus Polimanti. „Acest lucru înseamnă că rezultatele noastre ar putea să nu fie generalizabile pentru grupurile populaționale cu alte caracteristici.”
Acest studiu face parte dintr-o cercetare mai amplă, care urmărește să investigheze traiectoriile comorbidităților în cadrul tulburărilor de consum de substanțe folosind date longitudinale și evaluări ale factorilor genetici și epigenetici care contribuie la aceste comorbidități.
Sursa: „Association patterns of antisocial personality disorder across substance use disorders,” Aislinn Low et al.
