Mulți dintre noi sunt conștienți de modul în care traiul în casele reci ne poate afecta sănătatea fizică, dar este vital să vorbim despre impactul pe care îl are și asupra sănătății noastre mintale.
Atunci când vine vorba de a lua în considerare impactul pe care vremea rece și, în general, frigul îl au asupra noastră, este logic că primele noastre gânduri se îndreaptă către impactul fizic. Este bine documentat faptul că traiul și munca în medii reci pot avea un impact asupra sănătății noastre, inclusiv asupra tulburărilor respiratorii, a bolilor cardiovasculare și a riscului crescut de accidente vasculare cerebrale. Dar cum rămâne cu impactul asupra sănătății noastre mentale?
Într-un studiu publicat în Social Science & Medicine, cercetătoarea asociată la Universitatea din Essex Amy Clair și profesoara de cercetare în domeniul locuințelor de la Universitatea din Adelaide Emma Baker a luat date din Understanding Society (Studiul longitudinal al gospodăriilor din Marea Britanie) pentru a urmări experiențele de locuire ale oamenilor, alături de sănătatea lor mintală.
De asemenea, a folosit chestionare pentru a explora percepțiile privind temperatura interioară și pentru a aduna informații despre viața oamenilor – cum ar fi statutul lor de angajare, datele demografice și situația financiară. Ea a observat că persoanele care locuiesc în locuințe pe care nu le pot menține la o temperatură adecvată (Organizația Mondială a Sănătății recomandă o temperatură interioară minimă de 18°C) au raportat un sentiment redus de autonomie și de control, un impact asupra somnului, o reducere a activităților sociale și o presiune financiară – toate acestea sunt aspecte pe care cercetătorii le-au evidențiat ca fiind căi care contribuie la o sănătate mintală mai slabă.
Alte studii au constatat că persoanele cu afecțiuni mintale preexistente sunt considerate mai vulnerabile la problemele de sănătate asociate cu locuințele reci, iar studiul lui Clair și Baker a constatat ceva similar. Studiul a constatat că riscul de a locui într-o casă rece a fost distribuit inegal – părinții singuri, cei cu boli pe termen lung și cei care sunt șomeri având o probabilitate disproporționată de a locui în case reci, ceea ce i-a determinat să scrie într-o postare pe blog: „Cei mai bolnavi și cei mai vulnerabili britanici tind să locuiască în locuințe care au cele mai mari șanse să îi îmbolnăvească”.
Cu toate acestea, chiar și după ce cercetătorii au aplicat controlul pentru acești factori, ei au văzut în continuare că incapacitatea de a menține o locuință caldă este asociată cu o creștere semnificativă a șanselor de a raporta o suferință mentală severă. Și, în cazul persoanelor care nu prezentau nicio suferință psihică la intrarea în sondaj, șansele de a raporta suferință psihică severă s-au dublat dacă locuința lor devenea prea rece.
Legături similare au fost observate și în alte părți, o analiză sistematică a literaturii de specialitate, „Cold homes and their association with health and well-being” (Locuințele reci și asocierea lor cu sănătatea și bunăstarea), subliniind contextul important al creșterii costului vieții și al sărăciei – aceasta din urmă fiind asociată cu un risc crescut de sinucidere.
În lumina cercetării lor, Amy Clair și Emma Baker fac apel la o intervenție politică, sugerând o mai bună eficiență energetică a locuințelor și un sprijin financiar mai mare pentru cei care se confruntă cu dificultăți – lucru care, în opinia lor, are potențialul de a reduce problemele de sănătate mintală, inegalitățile în materie de sănătate și cheltuielile cu sănătatea, precum și de a îmbunătăți ocuparea forței de muncă și productivitatea.
Aceștia cataloghează locuirea în locuințe reci ca fiind o „sursă evitabilă de prejudicii sociale” care are un impact semnificativ asupra sănătății.
Pentru mulți oameni, alegerea între încălzirea locuinței și asigurarea hranei pe masă devine o dilemă dureros de familiară. Implicațiile financiare și de sănătate, combinate cu senzația neplăcută și epuizantă de a avea frig fizic pentru o perioadă de timp îndelungată, își pun amprenta asupra sănătății noastre mintale și a bunăstării – și trebuie să continuăm să vorbim despre asta.
