„S-ar putea să simțiți o înțepătură puternică, dar totul se va termina repede.”
Înainte ca injecția COVID-19 să ne fie înfiptă în brațe, cei mai mulți dintre noi au auzit, probabil, cuvinte asemănătoare cu acestea. După înțepătura anticipată, asistenta sau medicul ne-a spus probabil ceva despre posibilele efecte secundare ale vaccinului. Pentru unul dintre noi, avertismentul asistentului a fost destul de specific: „În aproximativ 12 ore de acum înainte este posibil să simțiți o durere în braț sau să aveți simptome de gripă. Dar nu vă faceți griji”, a încercat asistenta să ne liniștească. „Acest lucru poate fi ușor de gestionat cu Paracetamol”.
Cu siguranță, ca un ceas, 12 ore mai târziu, simptomele s-au manifestat.
Se estimează că 30% dintre persoanele care au primit vaccinul COVID-19 au raportat, de asemenea, efecte secundare neplăcute. Înrăutățind lucrurile, ca o profeție autoîmplinită de coșmar, chiar cuvintele folosite de clinicieni ar fi putut foarte bine să fi cauzat o parte din aceste efecte negative. Bineînțeles, medicii și asistentele nu își propun în mod deliberat să le facă rău pacienților – nici pe departe. Ei doresc să se asigure că pacienții sunt pe deplin informați. Cu toate acestea, după cum arată cercetarea noastră, cuvintele lor ar putea, în mod neintenționat, să amplifice efectele unui fenomen psihologic care operează sub radar. Acest fenomen se numește „efectul nocebo”.
Caracterizat ca fiind „geamănul malefic” al efectului placebo, efectele nocebo sunt prejudicii care apar din cauza așteptărilor negative. În timp ce efectele placebo sunt acele rezultate benefice care apar atunci când ne așteptăm să ne simțim mai bine și, ca urmare, ne simțim mai bine, efectele nocebo sunt ceea ce se întâmplă atunci când ne așteptăm să ne simțim mai rău.
Astăzi, ne așteptăm ca medicii noștri să ne dea informații directe. Au trecut vremurile în care medicii puteau să ascundă în mod deliberat informații de la pacienți, chiar dacă credeau că astfel se vor simți mai bine. Cu toate acestea, cea mai cunoscută frază din cel mai vechi crez al medicinei, Jurământul lui Hipocrate, este „În primul rând, să nu faci rău”. Efectele nocebo sunt unul dintre perturbatorii naturali ai medicinei: ele prezintă un scenariu provocator, deoarece, uneori, informațiile pot fi dăunătoare pentru sănătatea noastră. Echilibrul dintre onestitate și riscurile de nocivitate nu este ușor de realizat și este un domeniu în care eticienii medicali, cercetătorii din domeniul sănătății, pacienții și medicii trebuie să își pună mintea la contribuție.
COVID-19 a oferit un experiment global fără precedent cu privire la dimensiunea și semnificația acestui efect. În 2022, Julia Haas, cercetător în domeniul placebo, a condus o analiză a datelor studiilor clinice ale vaccinului COVID și a concluzionat că fenomenul nocebo ar putea explica până la trei sferturi din efectele secundare asociate cu injecțiile.
Dovezile pentru această constatare surprinzătoare vin prin compararea efectelor secundare între pacienții cărora li s-a alocat injecția placebo și cei cărora li s-a alocat injecția reală în cadrul testelor cu vaccinuri. Cei care au primit doar o injecție salină fără efect asupra organismului au raportat totuși multe efecte secundare nedorite. Este posibil ca unele dintre aceste efecte să se fi datorat „atribuirii greșite a simptomelor”. La un moment dat, unii dintre noi pot avea dureri de grad scăzut, cum ar fi dureri de cap sau oboseală, iar faptul că știm că vaccinul provoacă aceste efecte ar putea să ne atragă atenția asupra simptomelor pe care le avem deja. Alternativ, unele simptome negative ar fi putut fi cauzate sau agravate de efectele nocebo.
Dincolo de COVID-19, un număr din ce în ce mai mare de cercetări arată că efectele nocebo pot fi ceva obișnuit în medicină și că sugestiile verbale rostite de medici chiar contează. Într-un studiu experimental din 2004, profesorul de radiologie Dr. Elvira Lang și colegii săi au descoperit că avertizarea sau chiar simpatia pacienților cu privire la experiențele dureroase sau nedorite în urma unei intervenții a crescut durerea și anxietatea.
Într-un alt studiu din 2003 privind beta-blocantele pentru boli cardiace și hipertensiune arterială, informarea pacienților că efectele secundare ale tratamentului ar putea include disfuncția erectilă (DE) a dus la o dublare a numărului de pacienți care au raportat această problemă în comparație cu cei cărora nu li s-au oferit informații despre riscul de DE.
În 2010, Dr. Dirk Varelmann, specialist în anestezie și gestionarea durerii la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston, a dorit să analizeze dacă modul în care o injecție de anestezic local a fost descrisă pacienților ar putea influența durerea. Varelmann a condus un studiu în care unui grup i s-a spus: „Veți simți o înțepătură mare de albină; aceasta este partea cea mai rea”; celuilalt grup i s-a spus: „Vă vom administra un anestezic local care va amorți zona și veți fi confortabil în timpul procedurii”.
Cei cărora li s-a spus că vor simți o înțepătură – adică pacienții care au primit o sugestie negativă – au raportat semnificativ mai multă durere după injecție, chiar dacă ambele grupuri au primit același anestezic. Concluzia lui Varelmann a fost că, „folosirea unor cuvinte mai blânde și mai liniștitoare” ar putea îmbunătăți experiența pacienților în timpul procedurilor medicale invazive.
Studiile de acest gen expun dilema etică pe care o invită efectele nocebo. Din aprilie 2021, pacienții din SUA au dreptul de a-și citi dosarele medicale online. Drepturile de acces includ rezultatele testelor, listele de medicamente și chiar cuvintele scrise de clinicieni. Pacienții apreciază acest lucru. Sondajele din SUA și din alte țări în care accesul a fost implementat relevă faptul că pacienții care își citesc dosarele medicale electronice se simt mai stăpâni pe îngrijirea lor și raportează o mai bună înțelegere și reamintire a planurilor lor de tratament. De asemenea, persoanele care își bagă nasul în dosarele lor raportează o mai bună înțelegere a efectelor secundare ale medicamentelor care le sunt prescrise.
Cu toate acestea, există însă o capcană. Într-un studiu pe care unul dintre noi l-a realizat în 2021, unii pacienți iluminați au declarat că și-au făcut mai multe griji în legătură cu medicamentele lor după ce și-au citit dosarele clinice. Și, deși legătura a fost doar emisă ca ipoteză, nu ar trebui să fim surprinși dacă limbajul pe care medicii îl folosesc în dosarele noastre dă liber la efectele nocebo.
De fapt, până la jumătate dintre pacienții din SUA cărora li s-au prescris medicamente pentru afecțiuni cronice nu reușesc să își ia medicamentele, ceea ce duce la un număr estimat de 100.000 de decese care ar putea fi prevenite și la costuri de 100 de miliarde de dolari în fiecare an. Efectele secundare sunt unul dintre principalele motive pentru care pacienții întrerup tratamentele. Dacă am putea rezolva problema nocebo, am putea face o treabă mai bună pentru a menține mai mulți oameni să își ia medicamentele și să rămână sănătoși.
Efectele nocebo sunt relevante chiar și în afara cabinetului medical. Ele invită la întrebări provocatoare cu privire la modul în care guvernele ar trebui să încadreze informațiile privind sănătatea publică și la modul în care agenții de publicitate ar trebui să își vândă medicamentele la televizor. Presa liberă este un pilon al societăților democratice, dar chiar și în acest caz, fenomenul nocebo ridică preocupări noi și interesante. Dacă jurnaliștii care relatează despre sănătate se îndreaptă spre senzaționalism și alarmism, iar acest lucru provoacă literalmente un prejudiciu cititorilor, a fost alegerea cuvintelor lor lipsită de etică?
Acest lucru ne aduce înapoi la coronavirus. Se estimează că 70% din populația lumii a primit cel puțin o injecție cu COVID-19. Dar mulți au sărit peste a doua injecție, unii din cauza temerilor legate de efectele secundare ale vaccinului. Poate că nici cel mai înfocat teoretician al conspirației nu și-ar fi putut imagina că un umil efect minte-corp ar fi putut juca un rol în povestea sumbră a pandemiei. Dar ar trebui să se mai gândească o dată.
Cunoașterea este putere, dar este la fel de important să ne amintim că și cuvintele contează. Haideți să nu mai amânăm conversația despre „nocebo”.
