În ultimele câteva săptămâni am tot auzit termeni precum am paranoia, ești paranoic iar contextul în care era folosit termenul era oarecum greșit.
Dacă stăm să ne gândim, cu toții credem că paranoia poate fi ceva foarte grav iar cei care au probleme de sănătate mintală chiar vor ajunge să fie panicați cu gândul la ideea de a avea paranoia.
În termeni medicali paranoia este un model de gândire care duce la neîncredere irațională și suspiciune față de alte persoane. Poate varia de la sentimente ușoare de disconfort la un model de gândire intens, extrem de dureros, care indică faptul că bunăstarea mentală a unei persoane prezintă un risc serios.
Ați putea spune că vă simțiți paranoic dacă sunteți nervos sau neliniștit în legătură cu o situație sau o persoană. Multe persoane au, ocazional, o suspiciune trecătoare că o anumită persoană pare fi pregătită „să îi vină de hac” și, atunci când conversează întâmplător, poate folosi termenul „paranoic” pentru a descrie aceste preocupări.
Cu toate acestea, pentru persoanele cu boli mintale, cum ar fi tulburarea bipolară, schizofrenia și tulburarea paranoică a personalității, experiența paranoiei poate fi persistentă, extrem de neplăcută și chiar periculoasă.
Așadar cineva care suferă de paranoia, în adevăratul sens al termenului medical are următoarele simptome:
- se simte mereu ca o victimă
- se simte mereu neînțeles
- se simte persecutat
- se simte izolat
- Manifestp permanent neîncredere în ceilalți
- Are anxietate și stres persistente legate de convingerile paranoice
- Relații slabe cu ceilalți din cauza neîncrederii
In mod clar diagnosticarea unei persoane ce suferă de paranoia se face de către un specialist.
Medicul dumneavoastră vă va face istoricul medical, vă va efectua un examen fizic și vă poate solicita teste de laborator pentru a exclude orice afecțiuni medicale care ar putea cauza simptomele dumneavoastră. Dacă nu sunt detectate cauze medicale subiacente, s-ar putea să vă adresați unui psihiatru pentru o evaluare ulterioară.
Psihiatrul dvs. vă va pune întrebări și poate administra evaluări psihologice pentru a-i ajuta să vă înțeleagă mai bine simptomele și starea mentală.
Un exemplu de gânduri paranoice
Paranoia se manifestă diferit pentru toată lumea, dar temele comune includ:
- Crezi că cineva te-ar putea fura, răni sau ucide.
- Simți că toată lumea te privește și / sau vorbește despre tine.
- Crezi că oamenii încearcă în mod deliberat să te excludă sau să te facă să te simți prost.
- Credeți că guvernul, o organizație sau o persoană vă spionează sau vă urmărește.
- Interpretezi anumite gesturi faciale ale altora (necunoscuți sau prieteni) ca pe un fel de glumă interioară despre tine.
- Crezi că oamenii râd de tine sau șoptesc despre tine la spate (pot fi însoțiți de halucinații).
Așadar diagnosticarea cu paranoia e un proces mult mai complex decât pare și nu are legătură cu a avea uneori gânduri de neîncredere despre anumite lucruri care nu par in regulă dar care au mai degrabă legătura cu fricile.
Cauzele ce pot duce la paranoia nu sunt încă foarte clare. Există însă unele cercetări potrivit cărora anumite boli mintale predispun pe cineva la paranoia. Anumiți factori declanșatori din viața sau mediul pacienților ar putea juca un rol în apariția acestor simptome.
Printre potențiale cauze incluse se află:
- Anumite afecțiuni medicale care afectează creierul, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson, epilepsia, accidentul vascular cerebral, tumorile cerebrale și boala Huntington
- Expunerea la anumite tipuri de toxine și substanțe chimice (de exemplu, pesticide)
- Opredispoziție genetică pentru paranoia
- un istoric familial de boli mintale sau care suferă traume și / sau abuzuri în copilărie sau la vârsta adultă tânără
- insomnie
- Izolare socială
- Pornirea, oprirea sau schimbarea medicamentelor
- Stres, traume sau o schimbare majoră de viață (cum ar fi pierderea unui loc de muncă, moartea subită a unei persoane dragi, victima unei infracțiuni sau criza majoră de sănătate)
- Utilizarea și / sau oprirea consumului de substanțe, inclusiv alcool sau droguri
Adulții mai în vârstă pot avea, de asemenea, mai multe șanse de a experimenta o gândire delirantă sau paranoică ca urmare a modificărilor legate de vârstă ale auzului, vederii și altor simțuri.
Există o serie de afecțiuni ce pot fi asociate cu paranoia.
- Tulburare bipolara
- Boli sau tumori ale creierului
- Epilepsie
- Tulburare delirantă (paranoică)
- Demenţă
- Tulburare de personalitate paranoică
- Schizofrenie
- Accident vascular cerebral
- Toxicitate cerebrală cauzată de anumite toxine sau otrăvuri
- Anumite medicamente eliberate pe bază de rețetă
- Infecții care pot afecta creierul, cum ar fi virusul imunodeficienței umane (HIV)
- Intoxicarea și absitent substanțelor
Paranoia poate apărea în tulburarea de personalitate boderline (BPD). Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte condiții în care se poate prezenta ca fix, în BPD este de obicei tranzitorie și legată de stres. De asemenea cei care au tulburare bipolară, este posibil să experimenteze iluzii paranoide în timpul unui episod maniacal sau depresiv. A fi diagnosticat cu tulburare bipolară nu înseamnă că veți experimenta cu siguranță paranoia, dar este totuși important să cunoașteți semnele și ce să faceți dacă experimentati gândirea delirantă.
Paranoia poate fi un simptom sau un semn al unei tulburări psihotice, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea schizoafectivă. Paranoia sau iluziile paranoide sunt credințe false fixe și sunt considerate un tip de simptom psihotic. Alte simptome ale psihozei includ:
- Vorbirea dezorganizată
- Gândire dezordonată (gândurile care trec între subiecte fără avea vreo legătură)
- Halucinații (auzirea, vederea sau simțind lucruri care nu sunt reale)
Paranoia nu este un diagnostic clinic, este fie un semn, fie un simptom al unui posibil diagnostic psihiatric de bază.
Cel mai important lucru ce trebuie reținut este ca paranoia se poate trata.
Tratamentul pentru paranoia depinde de severitatea simptomelor, precum și de cauza principală. Medicul sau psihiatrul dvs. vă poate recomanda medicamente, psihoterapie sau o combinație a celor două.
Atlfel spus, la fel ca si in cazul unor afectiuni precum anxietatea sau depresia si paranoia se bazeaza pe medicatie si psihoterapie.
In ceea ce priveste tratamentul cu medicamente, se pot prescrie medicamente antipsihotice, mai ales dacă aveți o afecțiune psihiatrică subiacentă, cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolară. Alte medicamente care ar putea fi utilizate pentru tratarea simptomelor includ antidepresive, stabilizatori ai dispoziției și medicamente anti-anxietate.
Psihoterapia poate ajuta persoanele cu paranoia să-și dezvolte abilități de comunicare și de gestionare mai bune. Pot exista eforturi pentru a ajuta pe cineva cu paranoia să „testeze realitatea” cu privire la unele aspecte ale credințelor sale. În plus, prin terapie, persoanele care se confruntă cu paranoia pot învăța potențial să dezvolte o încredere mai mare pentru ceilalți, să găsească modalități de a-și gestiona și exprima emoțiile în moduri mai adaptative și de a-și îmbunătăți stima de sine și încrederea.
Printre exercitiile pe care le vor face pacientii se afla tinerea unui jurnal de ganduri, unde pacientii sunt sfatuiti sa isi inregistreze gandurile. Dupa ce isi noteaza gandurile, pacientii vor scrie ce parere au despre aceste ganduri, cat de des se gandeste la ele. O aplicatie utila in acest sens poate fi aceasta. Aceste exercitii te pot ajuta sa identifici ce anume iti declanseaza starile. Odata ce vei recunoaste gandurile paranoice vei putea sa le combati si te intrebi daca sunt logice.
Este acelasi principiu pe care merge Terapia Cognitiv Comportamentala de schimbare a gandirii negative care cauzeaza atacurile de panica. După ce înțelegeți mai bine factorii declanșatori, puteți încerca să luați măsuri pentru a le evita.
Există unele dovezi că mindfulness poate ajuta la reducerea paranoiei ușoare. Paginile noastre despre mindfulness au mai multe informații. De asemenea stresul extrem de ridicat poate avea consecinte nefaste.
Există multe persoane care întreabă care este relația dintre paranoia și anxietate. Experții spun că relația dintre paranoia și anxietate este complicată. Un gând paranoic ar putea fi descris ca un anumit tip de gând anxios. Ambele au legătură cu reacția la posibilitatea unui fel de amenințare. Anxietatea poate fi o cauză a paranoiei. Cercetările spun că anxietatea poate afecta lucrurile în legătura cu care pacientii sunt paranoici, cât durează și cât de stresat îi face să se simtă. Gândurile paranoice vă pot face, de asemenea, să vă simțiți anxios.
Dezvoltând și acest subiect, există o mulțime de lucruri mai specifice care pot juca un rol în provocarea gândurilor paranoice. Iată câteva exemple de lucruri care pot contribui la gândurile paranoice:
- Experiențe de viață. Este mai probabil să experimentați gânduri paranoice atunci când vă aflați în situații vulnerabile, izolate sau stresante care ar putea duce la sentimentul dvs. negativ față de voi înșivă. Dacă sunteți agresat la locul de muncă sau dacă casa dvs. este spartă de hoți, acest lucru vă poate oferi gânduri suspecte care ar putea deveni paranoia, dacă sunt foarte pregnante.
- Experiențele din copilăria ta te pot determina să crezi că lumea este nesigură sau te pot face să ai neîncredere și suspiciune față de ceilalți. Aceste experiențe vă pot afecta și stima de sine și modul în care gândiți ca adult. De exemplu, aceasta ar putea include abuzul de către cineva din familia ta sau agresarea la școală.
- Unele cercetări au sugerat că gândurile paranoice sunt mai frecvente dacă locuiți într-un mediu urban sau într-o comunitate în care vă simțiți izolați de oamenii din jurul vostru, mai degrabă decât conectați la ei. Rapoartele media despre crimă, terorism și violență pot juca, de asemenea, un rol în declanșarea sentimentelor paranoice.
- Dacă aveți anxietate, depresie sau o stimă de sine scăzută, este posibil să aveți mai multe șanse să experimentați gânduri paranoice – sau să fiți mai supărați din cauza acestora. Acest lucru se poate datora faptului că sunteți la limita, vă faceți griji mult sau aveți mai multe șanse să interpretați lucrurile într-un mod negativ. Paranoia este un simptom al unor probleme de sănătate mintală. Mulți oameni experimentează iluzii paranoice ca parte a unui episod de psihoză.
- Lipsa somnului poate declanșa sentimente de nesiguranță și chiar sentimente și halucinații neliniștitoare. Fricile și grijile se pot dezvolta noaptea târziu.
Dacă vă confruntați cu paranoia, este crucial să discutați aceste sentimente cu medicul sau psihiatrul. Dacă ați fost deja diagnosticat cu tulburare bipolară sau cu o altă afecțiune de sănătate mintală, apariția gândirii delirante paranoide poate fi un semn că tratamentul sau medicamentele trebuie să se schimbe.
Este important să anunțați medicul vostru dacă aveți aceste simptome, astfel încât acesta să vă ajute să vă mențineți în siguranță și să vă asigurați că primiți tipul corect de îngrijire.
Nu numai că simptomele paranoiei sunt tulburătoare, dar vă pot perturba serios activitățile la domiciliu, la serviciu sau la școală, precum și vă pot afecta viața socială și relațiile.
Găsirea celor mai eficiente mijloace pentru a vă controla simptomele poate necesita timp, dar nu vă pierdeți speranța. Există resurse și sprijin care vă pot ajuta să învățați să vă descurcați mai bine cu gândirea paranoică și cu alte aspecte ale vieții cu tulburare bipolară sau altă boală mentală.
