Într-o societate care susține creșterea continuă și dezvoltarea personală, atracția călătoriei de auto-îmbunătățire este puternică. De la cărți și seminarii la podcasturi și cursuri online, piața pentru auto-ajutorare pare nelimitată. În timp ce căutarea auto-îmbunătățirii poate fi incredibil de plină de satisfacții, este esențial să navighezi în această călătorie cu precauție pentru a evita căderea în capcana auto-îmbunătățirii.
Se pare că oriunde ne uităm, suntem bombardați cu mesaje pentru a ne îmbunătăți, a ne crea cea mai bună viață și a găsi fericirea după ce „reparăm” ceva. Dar acest lucru îi face pe mulți dintre noi să cadă într-o capcană de auto-îmbunătățire. Auto-îmbunătățirea nu este un lucru rău. Așa ne maturizăm, creștem și devenim mai pricepuți în a naviga prin viață. Dar cum ne găsim sinele mai sănătos, mai fericit fără a ne fixa pe viitor și a critica prezentul?
Îndreptându-ne atenția către momentul prezent și spre sine, suntem capabili să ne uităm mai eficient la obiceiurile, tiparele și comportamentele. Folosirea atenției pentru a practica această schimbare de perspectivă ne poate permite, în cele din urmă, să acceptăm mai mult cine suntem acum, cu toate defectele, în timp ce facem loc pentru a ne dezvolta cu conștientizare și compasiune.
Acest articol explorează capcanele unei concentrări excesive pe auto-îmbunătățire și oferă perspective despre cum să mențineți o abordare echilibrată și autentică a creșterii personale.
Obsesia auto-îmbunătățirii
Industria de auto-îmbunătățire este în plină expansiune, cu nenumărate resurse care promit cheile succesului, fericirii și împlinirii. Cu toate acestea, însăși natura acestei obsesii pentru îmbunătățirea constantă poate duce indivizii într-o capcană periculoasă. Iată câteva capcane comune:
- Comparații nesfârșite: Expunerea continuă la conținutul de auto-ajutorare poate alimenta din neatenție o comparație constantă cu ceilalți, stimulând sentimente de inadecvare și nedemnitate. Căutarea de auto-îmbunătățire nu ar trebui să fie o cursă împotriva celorlalți, ci o călătorie către creșterea personală.
- Cumpărarea perfecțiunii: Căutarea auto-îmbunătățirii se poate transforma uneori într-o căutare a perfecțiunii. Acest standard de neatins poate crea anxietate și nemulțumire, deoarece indivizii simt că nu sunt niciodată „suficient de buni”.
- Trecerea cu vederea autenticității: Multe mesaje de autoajutorare promovează o abordare universală a succesului, neglijând adesea importanța individualității. Capcana constă în adoptarea de practici sau obiective care s-ar putea să nu se alinieze cu adevăratul sine.
Mulți dintre noi sunt atrași de ideea autoajutorării atunci când criticul nostru interior ne spune că nu suntem suficient de buni. Dacă acceptăm această discuție negativă, se poate transforma rapid într-o poveste în mintea noastră în care credem. Odată ce se întâmplă acest lucru, nu mai suntem implicați în pur și simplu încercarea de a înțelege cine suntem. În schimb, am căzut într-o capcană creată de nesiguranța noastră.
Este diferența dintre „Aș dori să cresc ca persoană” și „Nu sunt demn”. Sau „Pot fi o persoană mai activă” și „Sunt nesănătos”. De asemenea, „Pot fi un partener mai susținător” și „Nu merit această relație”.
Acum am pășit într-o mentalitate în care ceva este în neregulă cu noi care trebuie „reparat”. Și reacționăm trecând la acțiune pentru a găsi o soluție. Acesta este locul în care capcana auto-îmbunătățirii ne-ar putea face să ne simțim nedemni de cum suntem acum, ceea ce, desigur, nu este adevărat.
În timp ce căutarea de auto-îmbunătățirii poate părea la început incitantă sau productivă, poate crea un ciclu lipicios de străduință pentru o perfecțiune imposibilă și poate afecta valoarea noastră de sine în acest proces. Dar putem întotdeauna apela la atenție pentru a ajuta la întreruperea acestui ciclu. Acest lucru se datorează faptului că abilitatea de a ne îndepărta de o minte supra-analitică și de a fi pe deplin prezent în acest moment ne poate învăța cum am putea să vedem și să abordăm mai bine deficiențele noastre percepute.
„Creșterea, prin natură, este un proces în evoluție. Nu este ceva static pe care îl „stăpânim” odată pentru totdeauna”, spune co-fondatorul Headspace și fost călugăr budist Andy Puddicombe. „Viitorul crește din prezent, așa că trebuie să privim mai întâi spre prezent.”
Deși este important să căutați terapie și modalități de promovare a sănătății atunci când aveți nevoie de sprijin, poți fi plin uneori de convingerea că îți poți repara sinele nedemn prin mai multe ateliere, terapii noi sau o dietă mai bună sau un program de exerciții fizice. În multe privințe, nu este diferit de a te strădui mereu pentru mai mulți bani sau mai multe lucruri. Este doar o altă variație a dorinței eterne a ceva mai mult sau mai bun.
Iată cum funcționează capcana: stabilirea unui obiectiv al unui sine mai bun provoacă dorință. Dorința determină străduință. Efortul determină judecarea. Iar a judeca devine un mod de viață care aduce o orientare critică la orice: „Oh, îmi place asta! Oh, asta nu-mi place! Oh asta e bine! Oh, asta e rău!” Nu se oprește niciodată și, în timp ce mintea este astfel angajată, nu este în aici și acum; este preocupat să ajungă în altă parte. Această dorință de a fi cumva mai bun poate umple o viață, dar nu poate fi împlinită niciodată.
Mintea care se străduiește peren pentru un loc sau o condiție mai bună creează suferință părăsind momentul prezent, care este singurul loc în care putem experimenta dragostea, pacea sau fericirea.
Amintește-ți, acest moment este cu adevărat momentul vieții tale și ceea ce este important este să fii aici pentru el, să trăiești cu adevărat aici și acum. Nu există alt moment în care să trăiești. Mintea care se străduiește peren pentru un loc sau o condiție mai bună creează suferință părăsind momentul prezent, care este singurul loc în care putem experimenta dragostea, pacea sau fericirea. Când te afli în altă parte decât acum, poți rata cele mai prețioase experiențe din viața ta. Acest lucru poate fi asemănător cu căutarea camerei pentru a păstra o experiență pe care ați pierdut-o, deoarece căutați camera. O minte care este extinsă spre viitor este concentrată pe un anumit scop și, chiar dacă acest obiectiv este atins, mintea care se străduiește va măsura apoi modul în care noua condiție se compară cu trecutul, asigurându-se astfel că rămâi mereu preocupat de trecut și viitor și rareori, sau vreodată, trăiend efectiv aici și acum.
A trăi în momentul prezent nu înseamnă că renunți la obiectivele tale, fie că asta înseamnă să ai o mașină frumoasă și plătită, să îți muți familia într-o casă mai bună sau un cartier mai sigur sau să slăbești. Înseamnă să rămâi orientat către aici și acum în timp ce lucrezi spre aspirațiile tale.
Mintea care judecă poate întotdeauna să găsească ceva care nu este tocmai corect, mai ales când se uită din acest lucru nebulos numit „sine”. Avem tendința de a obține standardele după care ne judecăm pe noi înșine privind în jur și comparându-ne cu ceilalți. Dar dacă luați în considerare câte miliarde de oameni sunt pe această planetă, puteți vedea că aceasta este o propunere fără câștig. Întotdeauna va exista cineva mai slab, mai în formă, mai drăguț, mai realizat, mai atractiv, mai popular, indiferent.
Observând ceea ce faci cu mintea ta și aceste comparații te pot ajuta să vezi cât de multă suferință este cauzată de acest flux nesfârșit de judecăți și de violența autocriticii. S-ar putea să-ți urăști burta și să vrei să scapi de ea, sau s-ar putea să disprețuiești felul în care te găsești și să nu spui ceea ce crezi cu adevărat. Dar a urî și a critica lucrurile despre tine nu face decât să creeze mai multă suferință. Aceasta este ca o strategie militară bazată pe ideea că războiul poate crea pace – că, dacă poți arunca sinele inadecvat în bucăți, sau poate doar amenința că o faci, te vei simți în sfârșit bine și vei avea pace. Acest mod de a gândi doar gravează căile neurologice ale suferinței mai profund în creierul tău și îți colorează gândurile cu narațiuni despre ce este în neregulă cu tine și cum trebuie să te îmbunătățești.
Pe măsură ce creșteți în conștientizare și compasiune, puteți începe să realizați că mulțumirea este cea mai mare bogăție și că nici banii sau orice alte lucruri nu o pot cumpăra. A fi mulțumit cu cine ești este cea mai mare dintre comori. Calea către pace nu este niciodată prin război, iar calea către fericire nu este niciodată prin ură. Pacea este calea către pace, iar fericirea vine din fericire. Dacă vrei ca compasiunea să crească în viața ta, practică compasiunea. Dacă vrei ca critica să crească în viața ta, practică critica. Este simplu, într-adevăr: atitudinea ta este apa vieții tale. Poți promova sentimentele de inadecvare și nedemnitate, revărsând învinuire și critică de sine, sau poți promova sentimente de fericire și bunăstare revărsând autocompasiune.
Calitatea atitudinii tale este influențată de multe lucruri, dar mai ales de starea ta de spirit și de orientarea ta spre viață însăși. Dacă ai o orientare critică, vei găsi lucruri nelimitate de criticat și s-ar putea să te trezești prins în capcana auto-îmbunătățirii pentru o mare parte din viața ta. Dacă ai o orientare plină de compasiune, vei găsi multe oportunități de compasiune și s-ar putea să descoperi libertatea și fericirea în viața ta chiar acum. Atitudinea de autocompasiune poate crește chiar și pe măsură ce vă ocupați de durerea și rănirea dvs. sau chiar și atunci când reflectați la greșelile pe care le-ați făcut și care vă rănesc pe dvs. sau pe alții. Creșteți autocompasiunea exersând autocompasiunea, la fel cum un pianist devine mai priceput exersând pianul. Micile erori, cum ar fi uitarea de ceva la magazin, sau erorile mari, cum ar fi uitarea aniversării nunții, pot deveni oportunități pentru tine de a crește puțin mai mult în bunătate și compasiune de sine.
Da, există lacrimi de plâns, precum și erori jenante și, uneori, alegeri rușinoase pentru care să vă asumați responsabilitatea, dar chiar dacă sunteți zdruncinat până la capăt de emoțiile dificile care vă inundă, vă puteți ocupa de inima rănită cu recunoaștere și autocompasiune. În acest fel, poți spori valorile pe care ai dori să le crești în tine, chiar dacă abordezi suferința cu atenție prietenoasă și bună. În timp, suferința se potolește, la fel cum lacrimile unui copil se potolesc după ce a fost legănat și i s-a cântat suficient. Pe măsură ce durerea este înlăturată, fața ei se schimbă și devine frumoasă odată cu calmul de după furtună. Să știi că și pentru tine va veni un moment când ai plâns până la capătul lacrimilor și un sentiment de pace te poate înconjura și îmbrățișa. Aceasta este una dintre cele mai mari comori ale atenției și compasiunii de sine.
Eliberarea din capcană
A scăpa de capcana auto-îmbunătățirii necesită o abordare atentă și intenționată a dezvoltării personale. Iată câteva strategii pentru a ajuta persoanele să navigheze mai eficient în călătorie:
- Definește-ți valorile:
- Reflectați asupra valorilor tale de bază și a ceea ce contează cu adevărat pentru tine. Aliniați-vă obiectivele de auto-îmbunătățire cu aceste valori pentru a asigura autenticitatea în activitățile dvs.
- Stabiliți obiective realiste:
- Stabiliți obiective realizabile și realiste care să ia în considerare circumstanțele și capacitățile dvs. actuale. Evitați să stabiliți standarde care perpetuează mitul perfecțiunii.
- Îmbrățișează imperfecțiunea:
- Înțelegeți că imperfecțiunile fac parte din experiența umană. Îmbrățișează-ți defectele și greșelile ca oportunități de creștere, în loc să le consideri obstacole.
- Limitați supraîncărcarea cu informații:
- Deși resursele de autoajutorare pot fi valoroase, fiți atenți la supraîncărcarea cu informații. Consumul de prea mult conținut poate duce la confuzie și la o așteptare nerealistă de transformare rapidă.
- Cultivați Mindfulness:
- Practicați atenția pentru a rămâne prezent și pentru a aprecia progresul pe care îl faceți pe parcurs. Evitați să vă pierdeți în mentalitatea orientată spre viitor, care poate însoți călătoria de auto-îmbunătățire.
- Sărbătorește câștigurile mici:
- Recunoașteți și sărbătoriți micile victorii din călătoria dvs. de dezvoltare personală. Recunoașterea progresului, oricât de minor ar fi, întărește obiceiurile pozitive și stimulează motivația.
- Prioritizează autocompasiunea:
- Tratează-te cu aceeași bunătate și înțelegere pe care le-ai oferi unui prieten care se confruntă cu provocări. Cultivarea autocompasiunii este crucială pentru menținerea unei perspective sănătoase asupra călătoriei tale.
