În lumea noastră plină de ritm rapid și bogată în informații, creierul uman se găsește adesea supus la diverși stimuli și la o groază de solicitări. Termenul „supraîncărcare mentală” este o expresie folosită frecvent pentru a descrie o stare în care mintea funcționează la un nivel intens și adesea copleșitor de activitate. Desi nu este un termen științific, el încapsulează experiența unei funcționări cognitive crescute și hiperactivității mentale.
Supraîncărcarea mentală este o stare de stres și epuizare provocată de o cantitate prea mare de informații, sarcini și solicitări la care suntem expuși în viața noastră profesională și personală. Acest fenomen afectează capacitatea noastră de a ne concentra, de a lua decizii, de a rezolva probleme și de a ne adapta la schimbări.
Supraîncărcarea mentală poate avea consecințe negative asupra sănătății noastre fizice și mentale, precum anxietate, depresie, insomnie, oboseală, iritabilitate, scăderea performanței și a satisfacției.
De asemenea, dintr-o altă perspectivă, te poți gândi dacă ai suferit vreodată traume, ați fost abuzat fizic, emoțional sau sexual? Ați fost supus unui stres intens, cum ar fi supraviețuirea unui incendiu, inundație sau atac? Ai fost victima bullying-ului la școală? Sau poate ești traumatizat din cauza unui eveniment global etc.
Trauma emoțională tinde să activeze centrii limbici sau emoționali ai creierului. Când trauma este severă sau prelungită – gândiți-vă la pandemia de luni de zile – centrii emoționali ai creierului dvs. se pot bloca.
La unii oameni care se confruntă cu traume, creierul rămâne „blocat în exces”, făcându-te să te simți anxios, să experimentezi frică și să te simți nedormit. Aceasta se poate transforma în tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), o afecțiune care afectează 3,5% dintre adulții din SUA. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estima că, la nivel mondial, aproximativ 3,6% dintre bărbați și 9,7% dintre femei pot experimenta PTSD la un moment dat în viața lor.
La alți oameni care experimentează traume, creierul emoțional devine copleșit și se închide. Este ca și cum creierul tău este „blocat”, lăsându-te să te simți deprimat, plat, obosit și confuz.
Înțelegerea Supraîncărcării Mentale:
- Definiție:
- Supraîncărcarea mentală se referă la o situație în care mintea funcționează la o viteză accelerată, procesând o multitudine de gânduri, idei sau informații.
- Cauze:
- Stres și Anxietate: Unul dintre principalii declanșatori ai supraîncărcării mentale este stresul și anxietatea. Când mintea este sub presiune, tinde să funcționeze în exces în încercarea de a gestiona și de a răspunde la amenințările percepute.
- Supraîncărcare de Informații: În era tehnologiei, suntem constant bombardați cu informații din diferite surse. Acest influx constant poate duce la o suprasolicitare cognitivă, împingând creierul în supraîncărcare pentru a procesa și a da sens datelor.
- Stimulare Mentală Ridicată: Angajarea în activități care necesită concentrare intensă sau creativitate poate contribui, de asemenea, la supraîncărcarea mentală.
- O despărțire extrem de dureroasă poate să cauzeze traumă și să contribuie la apariția tulburării de stres posttraumatic (PTSD) în anumite cazuri. Deși înțelegerea tradițională a PTSD este asociată adesea cu evenimente precum războaiele sau dezastrele naturale, este important să recunoaștem că și experiențele emoționale intense din viața personală, cum ar fi o despărțire traumatizantă, pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale.
- Caracteristicile unei despărțiri traumatice pot include:
- Intensitatea Emoțională:
- O despărțire marcată de o intensitate emoțională puternică, cum ar fi furie, tristețe profundă sau dezamăgire, poate contribui la stresul emoțional.
- Durată Prolongată a Stresului:
- Dacă stresul asociat cu despărțirea persistă pe o perioadă îndelungată și interferează semnificativ cu funcționarea zilnică a unei persoane, acesta poate contribui la dezvoltarea PTSD.
- Factori Traumatizanți Adiționali:
- Alți factori precum violența, abuzul sau alte comportamente traumatizante asociate cu despărțirea pot spori probabilitatea dezvoltării PTSD.
- Impactul Asupra Identității și Stimei de Sine:
- O despărțire care afectează profund identitatea și stima de sine a unei persoane poate avea consecințe semnificative asupra sănătății mintale.
- Este important să recunoaștem că oamenii pot răspunde diferit la evenimentele traumatizante, iar susceptibilitatea la dezvoltarea PTSD poate varia în funcție de factori individuali și circumstanțe unice. Dacă cineva resimte simptome persistente precum coșmaruri, flash-uri traumatice, evitarea amintirilor sau o anxietate constantă după o despărțire, este recomandabil să caute ajutor de la profesioniști în sănătate mintală. Un terapeut sau consilier poate oferi sprijin și strategii pentru gestionarea și depășirea acestei traume.
Mergând mai departe, medicul Garry Small ne supune atenția asupra termenului de ceaâă digitală și atenție continuă din lumea tehnologică de azi care poate acea efecte negative legate de supraîncărcarea mentală.
Ritmul rapid al informațiilor care ne atacă în mod constant creierul ne provoacă capacitatea de a acorda o atenție deplină oricărui lucru. E-mailurile noastre, Twitter-urile, textele și mesajele instantanee ne forțează să primească răspunsuri rapide care ne determină să sacrificăm detaliile și acuratețea. Cranicii de radio și televiziune vorbesc în propoziții comprimate în timp, lăsându-ne doar cu idei despre ceea ce spun. Mulți oameni înlocuiesc profunzimea și subtilitatea în gândirea lor cu fapte mentale rapide care ar putea doar să treacă la suprafață. Dezordinea mentală, zgomotul și întreruperile frecvente care ne asaltează alimentează și mai mult acest stil cognitiv frenetic.
Revoluția noastră high-tech ne-a cufundat într-o stare de atenție parțială continuă, pe care directorul de software Linda Stone o descrie ca fiind permanent ocupat – ținând sub control totul, fără a ne concentra niciodată cu adevărat pe nimic. Atenția parțială continuă diferă de multitasking, în care avem un scop pentru fiecare sarcină și încercăm să îmbunătățim eficiența și productivitatea. În schimb, atunci când mintea noastră participă parțial și face acest lucru continuu, căutăm o oportunitate pentru orice tip de contact la fiecare moment dat. Conversam virtual pe măsură ce mesajele noastre text curg și ținem evidența listelor active de prieteni (prieteni și alte nume de ecran într-un program de mesaje instantanee) – totul, oriunde, este conectat prin atenția noastră periferică. Deși pare intim să avem toți prietenii noștri online în orice moment, riscăm să pierdem legătura personală cu relațiile noastre din viața reală și putem experimenta un sentiment artificial de intimitate în comparație cu când ne închidem dispozitivele și ne dedicăm atenția unei singure persoane la un moment dat. Dar totuși, mulți oameni spun că, dacă sunt tăiați brusc din lista de prieteni a cuiva, o iau personal, profund personal.
Atunci când acordă o atenție parțială continuă, oamenii își pot pune creierul într-o stare de stres crescută. Nu mai au timp să reflecteze, să contemple sau să ia decizii gânditoare. În schimb, ele există într-un sentiment de criză constantă – în alertă pentru un nou contact sau un pic de știri sau informații interesante în orice moment. Și, odată ce oamenii se obișnuiesc, au tendința de a prospera cu conectivitatea perpetuă. Le hrănește ego-urile și sentimentul de valoare de sine și devine irezistibil.
Studiile de neuromagistică sugerează că acest sentiment de valoare de sine poate proteja dimensiunea hipocampului – acea regiune a creierului în formă de spectacol de cai din lobul temporal medial, care ne permite să învățăm și să ne amintim noi informații. Dr. Sonia Lupien și asociații de la Universitatea McGill au studiat dimensiunea hipocampului la tineri sănătoși cu vârsta cuprinsă între 20 și 26 de ani și voluntari mai în vârstă de 60 până la 84 de ani. Măsurile stimei de sine au corelat semnificativ cu dimensiunea hipocampului, indiferent de vârstă. Ei au descoperit, de asemenea, că, cu cât oamenii se simțeau mai mult în controlul vieții lor, cu atât hipocampul lor este mai mare.
Dar, la un moment dat, sentimentul de control și stima de sine pe care îl simțim atunci când menținem o atenție continuă parțială, tinde să se destrame – creierul nostru nu a fost construit pentru a menține o astfel de monitorizare pentru perioade lungi de timp. În cele din urmă, orele nesfârșite de conectivitate digitală neîncetată pot crea un tip unic de efort cerebral. Mulți oameni care lucrează pe Internet de câteva ore fără pauză, raportează că au făcut erori frecvente în munca lor. La semnare, ei observă că se simt distanțați, obosiți, iritabili și distrași, ca și cum s-ar afla într-o ceață digitală. Această nouă formă de stres mental amenință să devină o epidemie.
Sub acest tip de stres, creierul nostru semnalează instinctiv glandei suprarenale să secrete cortizol și adrenalină. Pe termen scurt, acești hormoni de stres măresc nivelul de energie și măresc memoria, dar în timp ei afectează de fapt cogniția, duc la depresie și modifică circuitele neuronale din hipocamp, amigdală și cortexul prefrontal – regiuni ale creierului care controlează starea de spirit și gândirea. Epuizarea tehno-creierului cronică și prelungită poate chiar remodela structura de bază a creierului.
Cum putem recunoaște și preveni supraîncărcarea mentală?
Există câteva semne care ne pot indica faptul că suntem supuși unei presiuni cognitive prea mari, cum ar fi:
- Dificultatea de a ne organiza și prioritiza sarcinile
- Pierderea atenției și a memoriei
- Dificultate în Concentrare: Persoanele care experimentează supraîncărcarea mentală pot găsi dificil să se concentreze asupra unei sarcini specifice din cauza numeroaselor gânduri care le trec prin minte.
- Lipsa de motivație și de entuziasm
- Sentimentul de a nu avea control asupra situației
- Tendința de a evita sau amâna sarcinile dificile sau neplăcute
- Nevoia de a verifica constant mesajele, e-mailurile sau rețelele sociale
- Consumul excesiv de cafea, alcool sau alte substanțe pentru a face față stresului
- Agitație: O stare crescută de activitate mentală se poate manifesta ca agitație, dificultând relaxarea sau destinderea individului.
- Oboseală: În ciuda creșterii activității mentale, perioadele prelungite de supraîncărcare mentală pot duce la oboseală mentală și epuizare.
CE ARATĂ IMAGISTICA DESPRE CREIERELE CARE SUNT BLOCATE
Înțelegerea a ceea ce se întâmplă în creier este esențială în ceea ce privește obținerea de ajutor pentru simptomele dumneavoastră. Iata de ce. Persoanele cu PTSD sunt adesea diagnosticate greșit cu leziuni cerebrale traumatice (TCE), deoarece cele 2 afecțiuni au multe simptome care se suprapun. În mod similar, persoanele cu depresie legată de traume pot fi diagnosticate greșit cu ADD/ADHD, tulburare bipolară sau chiar demență.
A fi diagnosticat greșit înseamnă că s-ar putea să vi se ofere un plan de tratament care nu este potrivit pentru creierul dvs. Poate stimula un creier care este deja blocat, făcându-te să te simți și mai anxios și mai nervos. Sau, poate calma și mai mult un creier care este deja blocat, făcându-te să te simți mai amorțit, epuizat și dezorientat.
Imagistica SPECT funcțională a creierului poate ajuta. O pereche de studii de imagistică cerebrală de la Clinicile Amen (publicate în Plos One și Brain Imaging and Behavior) arată că traumele emoționale pot lăsa o amprentă de durată asupra creierului tău. Studiul din Plos One a constatat că persoanele cu PTSD au prezentat o creștere în regiunile limbice, cingul, ganglionii bazali, insula, talamus, cortexul prefrontal și lobii temporali. Și ambele studii au arătat că imagistica SPECT poate distinge PTSD de TBI cu mare acuratețe.
Cu depresia legată de traume, este important să se diferențieze de alte tulburări de dispoziție, cum ar fi tulburarea bipolară, precum și de alte afecțiuni precum ADD/ADHD sau demența. Privirea la creier vă poate ajuta să obțineți un diagnostic mai precis.
- Strategii de Gestionare:
- Tehnici de Mindfulness și Relaxare: Practici precum meditația, respirația profundă și mindfulness-ul pot ajuta la calmarea minții și la ameliorarea simptomelor supraîncărcării mentale.
- Gestionarea Timpului: Organizarea sarcinilor și stabilirea priorităților poate reduce sentimentul de copleșire, permițând minții să funcționeze mai eficient.
- Odihna Adecvată: Asigurarea unui repaus și somn suficient este crucial pentru menținerea unei funcționări cognitive optime și prevenirea epuizării mentale.
ECHILIBRAȚI-VĂ CREIERUL EMOȚIONAL
Vestea bună este că, dacă creierul tău este blocat, fie la suprasarcină, fie oprit, îl poți debloca. Și există multe modalități naturale de a te ajuta să o faci.
Dacă creierul tău emoțional pare să fie blocat în exces, îl poți calma cu următoarele:
- meditaţie
- rugăciune
- hipnoza
- arome, ca lavanda
- suplimente, cum ar fi GABA, magneziu sau teanina
- EMDR (o tehnică psihoterapeutică)
Dacă te simți închis, îți poți activa creierul cu:
- exercițiu fizic
- muzica optimista
- arome, cum ar fi menta sau eucalipt sau
- suplimente stimulatoare, cum ar fi rodiola, ceaiul verde sau L-tirozina
- neurofeedback (un tratament non-invaziv, fără medicamente)
Când creierul tău se deblochează, vei putea să treci dincolo de traumele emoționale din trecut și să te simți mai fericit, mai motivat și mai liniștit.
Pentru a reduce riscul de supraîncărcare mentală, este important să adoptăm câteva strategii care ne pot ajuta să gestionăm mai bine informațiile și sarcinile la care suntem supuși. Iată câteva sfaturi utile:
- Stabiliți-vă obiective clare și realiste pentru fiecare zi și săptămână
- Planificați-vă timpul în funcție de priorități și urgențe
- Delegați sau externalizați sarcinile care nu sunt esențiale sau care vă consumă prea mult timp
- Faceți pauze regulate pentru a vă relaxa și a vă odihni mintea
- Limitați-vă expunerea la sursele de informație care nu sunt relevante sau care vă distrag atenția
- Practicați activități care vă plac și care vă stimulează creativitatea și bunăstarea
- Cereți ajutor sau sprijin atunci când simțiți că nu puteți face față singuri
Supraîncărcarea mentală este o problemă tot mai frecventă în societatea noastră, dar nu este inevitabilă. Cu puțin efort și organizare, putem îmbunătăți calitatea vieții noastre profesionale și personale.
Deși termenul „supraîncărcare mentală” nu este un diagnostic clinic, el reflectă o experiență comună în lumea de azi. Recunoașterea factorilor care contribuie la hiperactivitatea mentală și adoptarea unor strategii eficiente de gestionare pot contribui la o stare mentală mai sănătoasă și echilibrată.
