Cei cu anxietate socială tind să fie mai timizi și mai rezervați în comparație cu omologii lor. Dar noi cercetări indică faptul că această tendință generală are o excepție notabilă. Studiul, publicat în PLOS One, sugerează că ar putea exista un număr semnificativ de „extraverți anxioși”.
„Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune comună, dar și eterogenă. Anxietatea socială poate apărea în multe forme diferite și poate fi descrisă într-o multitudine de moduri. De exemplu, este dominată de timiditate, dar unele persoane cu această tulburare pot fi foarte anxioase fără a fi deosebit de timide ”, a declarat Tomas Furmark, profesor de psihologie la Universitatea Uppsala și autor al studiului.
„Acest lucru poate reflecta diferențe în trăsăturile de personalitate care stau la baza fiecăruia. Personalitatea poate fi descrisă cu cinci dimensiuni de bază: Neuroticism, Extraversiune, Deschidere, Conștiință și Agreabilitate. Nu a fost studiat pe scară largă dacă aceste trăsături de bază ale personalității diferă între persoanele diagnosticate cu tulburare de anxietate socială și populația generală sau persoanele non-anxioase. ”
În studiu, 265 de persoane diagnosticate cu tulburare de anxietate socială și 164 de persoane fără tulburare au finalizat evaluări ale personalității și evaluări ale anxietății. Cercetătorii au descoperit că, în general, cei cu tulburare de anxietate socială au avut tendința de a avea scoruri mai mari la nevrotism și scoruri semnificative mai mici la extraversiune, deschidere și conștiinciozitate.
Dar există, de asemenea, diferențe individuale considerabile în cadrul grupului de persoane cu tulburări de anxietate socială. Doar o treime a arătat că profilul timid „prototipic” este atât anxios, cât și introvertit. De fapt, cel mai mare subgrup era anxios din punct de vedere social, în timp ce avea niveluri aproape normale de extraversiune și niveluri ridicate de deschidere ”, a declarat Furmark pentru PsyPost.
„Astfel, am identificat diferite subgrupuri de tulburări de anxietate socială, care diferă în ceea ce privește trăsăturile de personalitate. Aceste diferențe ar putea reflecta diferite cauze ale anxietății sociale, de exemplu contribuțiile genetice, și ar putea fi importante pentru planificarea tratamentului. ”
Cercetătorii au găsit trei subgrupuri specifice anxioase din punct de vedere social, pe care le-au numit Prototip, Introvert-Conștient și Instabil-Deschis. Subgrupul prototipic a fost caracterizat de niveluri ridicate de nevrotism și niveluri scăzute de conștiinciozitate, extraversiune și deschidere. Subgrupul conștiincios introvertit a avut niveluri mai mici de extraversie, dar a avut niveluri de conștiință care nu se distinge de cei fără anxietate socială.
Subgrupul Instable-Open, care era cel mai mare, avea niveluri ridicate de nevrotism, dar avea niveluri de deschidere care erau aceleași sau mai mari decât cele fără anxietate socială. „Au apărut, de asemenea, ca un grup remarcabil în ceea ce privește extraversiunea. Într-un fel, acești indivizi ar putea fi descriși ca „extraverți anxioși”, deși nivelul lor de extraversiune nu era chiar egal cu controalele sănătoase ”, au spus cercetătorii.
„Am folosit reclame media și persoane selectate care s-au oferit voluntar pentru proiectul nostru de cercetare – astfel, nu știm sigur dacă sunt reprezentative pentru pacienții diagnosticați clinic cu tulburare de anxietate socială. De asemenea, nu știm dacă relațiile dintre tulburarea de anxietate socială și trăsăturile de personalitate sunt aceleași în diferite culturi. Am folosit analize statistice de tip cluster pentru a identifica subgrupuri de tulburare de anxietate socială, dar există și alte metode ”, a explicat Furmark.
Studiul „Trăsături de personalitate de ordin superior și inferior și subtipuri de cluster în tulburarea de anxietate socială”, a fost scris de Mădălina Elena Costache, Andreas Frick, Kristoffer Månsson, Jonas Engman, Vanda Faria, Olof Hjorth, Johanna M. Hoppe, Malin Gingnell , Örjan Frans, Johannes Björkstrand, Jörgen Rosén, Iman Alaie, Fredrik Åhs, Clas Linnman, Kurt Wahlstedt, Maria Tillfors, Ina Marteinsdottir, Mats Fredrikson și Tomas Furmark.
