Experții au declarat că ne aflăm în mijlocul unei crize globale de sănătate mintală și simțim epuizarea acesteia. Lumea are senzația că s-a dezlănțuit, iar inegalitățile continuă să crească (gândiți-vă: cei bogați devin mai bogați, cei săraci devin mai săraci). Când ne gândim la inegalitate, avem tendința de a ne imagina impactul privațiunilor materiale asupra oamenilor care trăiesc la marginea prăpastiei, dar ce se întâmplă dacă privim în sus, în sens invers – oameni cu prea multă bogăție materială, care trăiesc pe culmile succesului? Se spune că banii nu pot cumpăra fericirea, dar social media și economia noastră de piață ne-au convins de contrariul.
Ne aflăm într-un scenariu copt pentru ca o piață a bunăstării să înflorească, un sistem de schimb de bunuri pentru servicii. Există un preț pentru liniștea sufletească: Yoga pentru conectarea minții și a corpului (100 de lei pe oră), munca de respirație pentru a accesa un sentiment de siguranță (200 de lei o sesiune cu terapeutul), meditația pentru a anula zgomotul (costul aplicațiilor premium pe telefon) și suplimentele pentru a digera corect toate acestea.
Dar piața bunăstării nu se oprește doar la clienții săi care caută produse sau evenimente care promit bunăstare, ci este, de asemenea, un joc fără sfârșit pentru furnizorii săi de servicii. Furnizorii de servicii de sănătate mintală trebuie, de asemenea, să investească în propria lor bunăstare pentru a oferi servicii de cea mai bună calitate pentru ceilalți. Unii percep un tarif orar mai mare pentru a se asigura că pot avea acces la activități suplimentare de bunăstare în afara ședințelor de terapie, ceea ce le permite să ofere clienților lor o experiență mai centrată pe persoană.
Schimbul tarifului lor orar reprezintă mult mai mult decât o oră de timp. Adesea, acești terapeuți nu acceptă asigurări din cauza ratei scăzute de rambursare și a orelor de hârțogăraie necesare pentru a depune cererile de asigurare în afara orei clinice.
Julie Goldberg, terapeut specializat în traume, afirmă: „Există o taxă emoțională pe care o presupune pentru sistem susținerea zilnică a traumei unei persoane. 18 ore clinice pe săptămână, 20-25 de clienți pe un caz. Majoritatea terapeuților care lucrează cu traume cheltuiesc bani în afara ședințelor de terapie pe: terapie individuală, supervizare de grup, bodywork, cursuri de mișcare, retrageri de meditație, yoga etc. Ei consideră că a avea grijă de propria bunăstare face parte din responsabilitatea lor ca terapeuți.„
Furnizorii și clienții lor se află într-o situație fără ieșire. Ei sunt blocați într-un ecosistem capitalist al bunăstării care are o valoare estimată la mai multe trilioane de dolari. Unii terapeuți bine intenționați adoptă o buclă de feedback care îi poate împinge și mai mult spre interior, transformându-și clienții în ținte ușoare cărora să le comercializeze bunăstarea.
Social media a infuzat viețile noastre de zi cu zi, folosind limbajul terapiei pentru a justifica cheltuielile noastre de auto-îngrijire fără vinovăție – pentru aceia dintre noi care pot. Marketingul pentru bunăstare promite să sătureze părți din noi care, de fapt, nu pot fi săturate prin mijloace monetare. Cu cât mai mulți oameni sunt încurajați să își sporească potențialul de câștig și să continue să urmărească activități individualiste de bunăstare, cu atât mai mare devine decalajul de bogăție, punând în pericol posibilitățile de bunăstare colectivă.
Mirajul de a avea totul
Cercetătorii au făcut lumină asupra suferinței emoționale declanșate de societățile bogate – acolo unde inegalitatea este cea mai mare – indivizii trebuie uneori să plătească un preț al suferinței emoționale pentru a lupta pentru a obține și/sau a menține statutul social și pot simți, de fapt, niveluri ridicate de anxietate, izolare și deznădejde.
În întreaga lume există o glorificare a muncii hibride și la distanță care promite diverse libertăți – creați-vă propriul program și găsiți un echilibru excelent între viața profesională și cea privată, călătoriți și aveți mai mult timp pentru voi înșine și pentru familii.
Schimbăm moneda pentru a recupera timpul. Deși aceste oportunități și privilegii sunt atractive, cercetările arată că există consecințe negative asupra bunăstării noastre în această schimbare de stil de viață cu care încă ne confruntăm. Sentimentele de izolare, creșterea timpului petrecut în fața ecranelor și lipsa de mișcare sunt, de asemenea, consecințe ale acestui stil de viață pe care avem tendința de a le trece cu vederea.
Odată cu o creștere a salariului vine adesea o creștere a timpului petrecut la serviciu, iar noi ratăm mici momente care ne oferă o sursă foarte importantă de bunăstare care nu are un preț. Să saluți șoferul de autobuz în drum spre serviciu, un coleg care observă o nouă tunsoare și zâmbește, sau mersul pe jos până la un loc de luat masa. Micile interacțiuni și spațiile mici, lipsite de pretenții, cresc de fapt percepția bunăstării noastre.
Oamenii sunt creaturi profund relaționale, nu doar în cadrul propriului nostru cerc social apropiat, ci având o comunitate mai largă care este formată atât din legăturile noastre cele mai puternice (familia și prietenii), cât și din legăturile slabe, informale (șoferul de autobuz, colegul și locul de prânz). Raportul mondial al fericirii 2023 arată importanța conexiunilor sociale și a sprijinului social ca mijloc de a obține o bunăstare rezistentă. Acest lucru este în contradicție cu mesajele pe care le primim de pe piața bunăstării.
Să ne îndreptăm spre egalitate și să ne imaginăm bunăstarea fără costuri
Vedem și auzim cuvântul „criză” peste tot, alături de imagini de tragedie pe ecranele televizoarelor și telefoanelor noastre; schimbările rapide și incertitudinea ne pot aduce într-o stare de alertă constantă. Poate că privirea spre interior a devenit modul nostru comun de a face față și de a căuta un sentiment de control și putem începe să credem că nu îi putem ajuta pe alții pentru că totul este prea mult atunci când nu ne putem ajuta nici măcar pe noi înșine.
Fiecare dintre noi, în felul său, poate fi blocat în ecosistemul capitalist al bunăstării care a limitat sursele colective de bunăstare. Una dintre cele mai mari consecințe ale inegalității și ale industriei bunăstării este privirea prea închisă în sine, provocând fragmentarea societății într-o societate inegală care tânjește după dialog, empatie și o mai bună distribuire a resurselor.
Putem începe să ne imaginăm o evoluție către o lume mai echitabilă, în care bunăstarea este intrinsecă în viața noastră de zi cu zi? Un loc în care indivizii sunt critici cu privire la efectele faptului de a avea prea mult sau prea puțin ca două fețe ale aceleiași monede, o viață de zi cu zi care nu urmărește mirajul bogăției, un sistem de sănătate care oferă servicii universale de sănătate mintală cu compensații și resurse echitabile pentru furnizorii săi și cartiere care au oportunități pentru ca oamenii să se conecteze și să coopereze. Cu cât putem deveni mai critici față de ecosistemul capitalist al bunăstării, cu atât mai repede putem începe să ne schimbăm și să creăm condițiile pentru a avea grijă de noi înșine și de ceilalți.
În loc de concluzie, să reținem că nu există un răspuns simplu la această întrebare, deoarece relația dintre bani și fericire este complexă și depinde de mulți factori individuali.
Iată câteva aspecte de luat în considerare:
Banii pot contribui la fericire prin:
- Reducerea stresului financiar: Datoriile și lipsa de siguranță financiară pot provoca o cantitate semnificativă de stres și anxietate. A avea suficienți bani pentru a vă satisface nevoile de bază și pentru a vă permite unele plăceri poate reduce semnificativ acest stres, contribuind la o stare generală de bine mai bună.
- Îmbunătățirea calității vieții: Banii pot fi folosiți pentru a cumpăra bunuri și servicii care vă pot îmbunătăți calitatea vieții, cum ar fi o casă mai bună, mâncare mai sănătoasă, asistență medicală de calitate și oportunități de recreere.
- Oferirea de libertate și autonomie: A avea suficienți bani vă poate oferi libertatea de a alege cum vă petreceți timpul și ce faceți cu viața dumneavoastră. Acest lucru poate duce la un sentiment mai mare de control și satisfacție.
Cu toate acestea, banii nu pot cumpăra fericirea:
- Banii nu pot cumpăra dragoste, prietenie sau relații semnificative. Acestea sunt aspecte esențiale ale fericirii care nu pot fi obținute prin mijloace financiare.
- Banii pot duce la comparații sociale și invidie, care pot avea un impact negativ asupra stimei de sine și a satisfacției cu viața.
- Prea multă concentrare pe bani poate duce la materialism, care poate eroda valorile personale și poate duce la o viață nesatisfăcătoare.
Din perspectiva sănătății mintale:
- Banii pot reduce stresul și anxietatea, care pot contribui la depresie și alte probleme de sănătate mintală.
- Banii pot oferi acces la asistență medicală de calitate, care este esențială pentru tratarea problemelor de sănătate mintală.
- Banii pot facilita participarea la activități care promovează bunăstarea mentală, cum ar fi exercițiile fizice, hobby-urile și petrecerea timpului cu cei dragi.
Totuși, banii nu pot rezolva toate problemele de sănătate mintală. Traumele, bolile mentale și alte probleme pot necesita terapie, medicație sau alte forme de asistență profesională.
Concluzie:
Banii pot juca un rol important în fericire, dar nu sunt singurul factor important. O viață fericită include o combinație de factori, cum ar fi relațiile semnificative, sănătatea bună, un sentiment de scop și satisfacția cu viața.
Este important să găsiți un echilibru între a vă concentra pe bani și alte aspecte importante ale vieții. A fi prea obsedat de bani poate duce la nefericire, dar a avea suficienți bani pentru a vă satisface nevoile de bază și a vă permite unele plăceri poate contribui semnificativ la o stare generală de bine mai bună.
