Când ești într-o dispoziție proastă, îți poate colora fiecare interpretare a evenimentelor care se petrec în jurul tău. Chiar și ceva care ar trebui să te înveselească, cum ar fi să faci smoothie-ul perfect, poate deveni o sursă de enervare și frustrare. Ați prefera să aveți o farfurie plină cu mâncare reală, dar din motive de sănătate, aceasta nu este o opțiune. Următorul lucru pe care îl știi, mintea ta s-a rătăcit să viseze cu ochii deschiși la ceea ce ai prefera să mănânci, doar întărindu-ți furia de a fi forțat să ții la această dietă.
După cum se dovedește, rătăcirea minții care se îndreaptă spre polul negativ al emoțiilor poate fi legată de tulburări depresive, cel puțin atunci când acest lucru se întâmplă în mod constant. Potrivit lui Marlijn Besten și colegii de la Universitatea din Groningen (2023), există „o relație directă între rătăcirea minții și starea de spirit” (p. 2).
Cercetările anterioare au arătat că persoanele care sunt vulnerabile la tulburările depresive diagnosticate clinic pot fi deosebit de sensibile la situații experimentale care induc emoții negative, cum ar fi vizionarea unui videoclip trist. Persoanele care nu sunt deprimate clinic nu prezintă acest efect; în plus, pot fi încurajați cu ușurință cu o inducție pozitivă a dispoziției.
Rătăcirea minții și starea de spirit
O parte din motivul pentru care rătăcirea minții poate avea legătură cu starea de spirit este că, atunci când te plictisești, mintea ta poate merge fie într-un loc fericit, fie într-un loc nefericit. Oamenii predispuși la depresie își trimit mintea în locuri nefericite în care nu se pot opri să se gândească la lucruri rele. Cunoscute sub numele de ruminare, gândurile individului devin „lipioase” (nu vor dispărea), apar frecvent, se concentrează pe trecut și subliniază ceea ce individul a făcut greșit.
Cercetările anterioare s-au bazat pe Sustained Attention to Response Task (SART). SART le prezintă oamenilor o sarcină lungă și foarte plictisitoare și apoi sondează pentru a vedea dacă mintea unui participant rătăcește pe măsură ce sarcina continuă. Cercetătorii de la U. Groningen au adaptat SART pentru a-și testa propunerea conform căreia rătăcirea minții poate fi folosită pozitiv sau negativ, în funcție de starea de spirit pe care o induc participanților înainte de a începe SART.
Testarea efectului inducției dispoziției asupra rătăcirii minții
Începând cu un eșantion de screening de 249 de studenți, cercetătorii U. Groningen și-au redus eșantionul final la 82, dintre care 42 au avut scoruri ridicate la trăsătura de personalitate a nevroticismului și tendința de a se îngrijora, iar 40 scăzut la ambele măsuri. Aceste grupuri au fost apoi împărțite aleatoriu în două intervenții – una pentru a induce stări pozitive și cealaltă negative.
SART, așa cum a fost adaptat aici, a constat în a-i pune pe participanți să urmărească cuvintele care le sunt prezentate și să apese un buton dacă un cuvânt era cu litere mici (sarcina „mergi”) și să nu apese un buton dacă cuvântul era cu litere mari (sarcină „no-go”). Au existat mai multe interdicții decât cele care au crescut doar la nivelul plictiselii. Imaginați-vă în această situație și puteți vedea cum vă poate duce cu ușurință mintea să se îndepărteze de sarcină.
Profitând de datele în timp real oferite de SART, autorii au investigat modul în care participanții s-au simțit în diferite momente în timpul sarcinii. Pentru a fi considerate ruminative, gândurile trebuiau să fie „lipicioase”, negative, legate de trecut și de sine.
Autorii au indus starea de spirit în grupul de intervenție pozitivă cu o sarcină cunoscută sub numele de „fantezie pozitivă”. Participanții au susținut mai întâi declarații referitoare la „atitudini disfuncționale” (cum ar fi „oamenii se vor gândi mai puțin la mine dacă greșesc”) și altele mai pozitive ca ton („oamenii încă mă plac, chiar dacă fac multe greșeli”). Pentru inducție, cercetătorii au cerut participanților să extragă o „regulă pozitivă a vieții” și să aibă o fantezie despre o experiență într-o „lume de vis” timp de 10 minute.
Inducerea unei dispoziții negative le-a prezentat participanților o experiență cunoscută a fi foarte stresantă, aceea de a ține un discurs de 5 minute prezentat public unui „judecător” a cărui expresie a rămas neutră pe tot parcursul discursului. Stresul inerent în această situație ar trebui să fie evident pentru oricine a trebuit să facă ceva important în fața unui grup care nu a oferit feedback.
Revenind la constatări, autorii și-au susținut într-adevăr predicția că oamenii susceptibili de îngrijorare s-ar angaja într-o gândire de natură negativă mai mult în afara sarcinii în urma inducerii stării de spirit stresante. Inducerea unei dispoziții pozitive, dimpotrivă, a produs mai puține gânduri în afara sarcinii, chiar și pentru persoanele cu potențial mare de afecte negative (nevrotism și îngrijorare). Această constatare implică, după cum notează autorii, că „gândirea negativă indusă de stres care stă la baza vulnerabilității pentru depresie ar putea fi contracarată parțial prin fantezie” (p. 1).
Cum să îți recapeți starea de spirit
Descoperirile impresionante din acest studiu inovator au o valoare practică reală în viața oricui, chiar dacă nu aveți depresie diagnosticată. Dacă este nevoie doar de 10 minute de visare cu ochii deschiși la ceva bun care ți s-a întâmplat pentru a induce gânduri mai strălucitoare despre tine și viitor, de ce să nu încerci?
Data viitoare când vei descoperi că gândurile tale se apropie de partea mai puțin veselă a vieții, oprește-te pe drum. Respiră și lasă-ți mintea să rătăcească spre vremurile în care lucrurile au mers bine. Nu trebuie să fi fost ideale, deoarece acest lucru creează doar mai multă negativitate. În intervenția folosită în studiul U. Groningen, participanții au ales versiuni realiste ale „regulii de viață”, adăugând la aceasta, gânduri despre modalități practice în care ar putea ajunge la acel punct.
Astfel, privind ideea că oamenii se gândesc mai puțin la tine atunci când faci greșeli, întoarce-te la regula de viață pozitivă că oamenii te vor accepta împreună cu defectele tale. Dacă nu ești sigur cum să te faci să crezi asta, fă-ți un exercițiu în care îți imaginezi că faci o greșeală și vizualizează că pe altcineva nu se deranjează sau nici măcar nu observă.
Pentru a rezuma, o dispoziție proastă poate fi greu de scuturat, mai ales dacă tinde să stea cu tine mai mult decât ți-ai dori. Imaginându-ți vremuri mai bune, împreună cu modalități de a le aduce în realitate, nu numai că vei trage acea dispoziție proastă, dar o vei transforma într-o mai mare acceptare de sine și fericire.
