Indiferent de platforma de socializare pe care o folosiți, este foarte probabil să găsiți în mod regulat în feed-ul dvs. conținut despre sănătatea mintală și sfaturi de auto-ajutorare. Chiar dacă nu sunteți un utilizator activ al vreunei platforme, este posibil să vă întâlniți cu termeni psihologici în conversațiile zilnice cu prietenii.
Termeni precum „gaslighting„, „steaguri roșii”, „comportament toxic” sau „declanșatori de anxietate” și chiar terminologie clinică precum „narcisism„, „traumă” sau „ADHD” au devenit hashtag-uri pe platformele de socializare, făcându-și loc în conversațiile zilnice.
Se pare adesea că sănătatea mintală este unul dintre cele mai răspândite subiecte din social media. Pentru Halley Pontes, psiholog la Birkbeck, Universitatea din Londra, acest lucru poate fi o oportunitate, deoarece înseamnă că tot mai mulți oameni devin conștienți de condițiile de sănătate mintală.
„Acest lucru poate duce la o mai mare înțelegere și empatie pentru cei care suferă de probleme de sănătate mintală”, a declarat el pentru DW.
Popularitatea discuțiilor despre sănătatea mintală pe rețelele de socializare este, de asemenea, „un semn că oamenii preferă să fie mai deschiși și mai direcți atunci când vine vorba de a discuta despre problemele de sănătate mintală, în loc să le ascundă ca pe o problemă jenantă”, potrivit Angelinei Hahn, psiholog licențiat cu sediul în Hamburg.
Profesioniștii din domeniul sănătății au adoptat, de asemenea, rețelele sociale ca platformă pentru a împărtăși conținut pe teme psihologice, conținutul lor ajungând acum la milioane de utilizatori. Cu toate acestea, pe măsură ce granița dintre influenceri și profesioniștii din domeniul sănătății mintale devine tot mai neclară, apar provocări și consecințe potențial dăunătoare.
Un studiu din 2021 care a analizat cele mai importante 100 de videoclipuri TikTok despre ADHD, sau tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate, a constatat că mai mult de jumătate dintre acestea erau înșelătoare. Videoclipurile cu cele mai mari rate de implicare a utilizatorilor se bazau pe anecdote personale și nu conțineau niciun apel care să îi stimuleze pe telespectatori să caute ajutor profesional. Doar 21% dintre videoclipurile selectate au fost utile și informative, majoritatea fiind împărtășite de profesioniști și organizații din domeniul sănătății mintale.
Obținerea unui tratament psihologic vs. învățarea despre el
Pontes a subliniat faptul că dobândirea de cunoștințe generale despre conceptele psihologice poate crește conștiința de sine a unei persoane și o poate ajuta să recunoască tiparele din comportamentul, gândurile și emoțiile sale, deși a adăugat că are, de asemenea, limitările sale și poate fi uneori înșelătoare.
Pentru o lungă perioadă de timp, Sina, un agent de vânzări în vârstă de 30 de ani care dorește să rămână anonimă, s-a luptat cu ceea ce credea că este „ADHD sau o tulburare de concentrare similară”.
„Nu este ca și cum mi-a venit ideea în întregime din social media, am citit și articole din surse credibile despre acest subiect”, a declarat ea pentru DW. Cu toate acestea, după ce a fost expusă la un flux constant de conținut legat de ADHD și de tulburările legate de atenție, a început să observe multe asemănări între ceea ce trăia și ceea ce era descris ca fiind simptomele ADHD. În cele din urmă, ea a decis să caute asistență profesională și poate chiar să ia în considerare administrarea de medicamente.
Dar, spre surprinderea ei, psihiatrii i-au spus că problemele ei de concentrare nu erau legate de nicio tulburare de atenție. „S-a dovedit că lupta mea cu concentrarea avea alte motive, pe care le-am descoperit mai târziu și le-am abordat prin intermediul ședințelor de terapie”, a declarat Sina.
Potrivit lui Hahn, dobândirea de cunoștințe despre problemele de sănătate mintală poate servi ca un prim pas în abordarea acestora, dar nu este suficient. „Ca ființe umane, avem tendința de a avea o părere fie mai bună, fie mai rea despre noi înșine”, a spus ea. „Așa că, dacă încercăm să învățăm singuri despre problemele noastre, putem dezvolta o înțelegere distorsionată a problemelor noastre.”
În plus, în timp ce învățarea despre psihologie oferă cunoștințe generalizate, „numai un profesionist în domeniul sănătății mintale care poate oferi sfaturi personalizate, intervenții terapeutice și strategii bazate pe circumstanțele unice ale unui individ”, a spus Pontes.
Capcanele terapiei pe rețelele de socializare
Chiar dacă social media poate spori gradul de conștientizare a sănătății noastre mintale, pot exista efecte secundare negative. Pentru a-și face conținutul mai ușor de consumat, unii creatori de conținut ar putea ajunge să răspândească explicații prea simplificate ale tulburărilor de sănătate mintală. Folosirea cu ușurință a terminologiei psihologice poate duce la concepții greșite cu privire la definițiile reale.
„De exemplu, cineva ar putea pretinde că este „atât de OCD – (prescurtare de la tulburare obsesiv-compulsivă)” pentru că îi plac lucrurile ordonate, ceea ce banalizează și denaturează experiența unei persoane cu tulburare obsesiv-compulsivă”, a remarcat Pontes.
Faptul că îi văd pe alții discutând deschis despre sănătatea lor mintală ar putea convinge unele persoane că problema lor este „un comportament comun”, astfel încât „ar putea accepta termenii ca fiind etichete care îi descriu, ceea ce ar putea împiedica unele persoane să caute ajutor profesional”, a declarat pentru DW Heinrich Dürscheid, membru al Asociației profesionale a psihologilor germani (BDP).
Cum să faceți diferența între un conținut bun și unul rău despre sănătatea mintală
Algoritmii din social media pot amplifica, de asemenea, conținutul nesigure privind sănătatea mintală. Așadar, cum putem distinge postările și videoclipurile înșelătoare de cele utile?
Înainte de a decide să urmăriți un cont care împărtășește conținut despre sănătatea mintală, este esențial să verificați credibilitatea surselor. „Căutați numele creatorilor de conținut și asigurați-vă că urmăriți profesioniști instruiți cu acreditări valide”, a recomandat Hahn.
Ea a recunoscut că acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil, „mai ales că există o mulțime de psihologi șarlatani și antrenori de viață autoproclamați care pot prezenta profiluri aparent legitime pe site-urile lor sau pe conturile de LinkedIn”.
Potrivit lui Pontes, un conținut de încredere privind sănătatea mintală este onest în ceea ce privește complexitatea tulburărilor și simptomelor mentale, originile acestora și chiar știința din spatele lor. „Fiți atenți la afirmațiile care generalizează subiecte complexe de sănătate mintală în termeni prea simpliști sau care sugerează că o singură soluție funcționează pentru toată lumea”, a spus el.
El avertizează împotriva postărilor care folosesc un limbaj senzaționalist, titluri de tip clickbait sau care fac afirmații exagerate. „Acest lucru indică adesea o prioritate pentru obținerea de vizualizări sau de adepți în detrimentul furnizării de informații exacte”, a spus el. „Fiți sceptici cu privire la afirmațiile care promit rezultate instantanee sau soluții ușoare”.
Respingerea tratamentelor convenționale este un alt semn la care trebuie să fiți atenți, potrivit lui Pontes. „Tratamentele alternative pot fi valoroase pentru unii, dar fiți atenți la conținutul care respinge complet tratamentele convenționale”, a spus el.
El a mai spus că „argumentele de vânzare”, ar trebui să fie luate cu un grăunte de sare. El a spus că, pe măsură ce acești termeni de sănătate mintală devin la modă, există potențialul ca ei să fie cooptați pentru câștiguri comerciale, reducând seriozitatea lor și exploatând potențial populațiile vulnerabile. El a spus că oamenii ar trebui să fie atenți la conținutul care promovează sau vinde intensiv produse, servicii sau cursuri ca fiind „leacuri miraculoase” sau „soluții rapide”.”
„Așa cum spune proverbul, dacă ceva sună prea frumos pentru a fi adevărat, probabil că este”, a spus Pontes.
