Ce este Terapia rațional-emotivă și comportamentală

Terapia rațional-emotivă și comportamentală (en: Rational Emotive Behavior Therapy; REBT) este o formă de psihoterapie comprehensivă, activă-directivă, filozofică și empirică, care se concentrează pe rezolvarea problemelor emoționale și comportamentale și tulburările oamenilor, permițăndu-le oamenilor să trăiască vieți fericite și mai implinite. 

TREC a fost creată și dezvoltată de psihoterapeutul și psihologul american Albert Ellis care a fost inspirat de învățăturile unor filosofi asiatici, greci, romani și moderni. REBT este una dintre primele forme de Terapie Cognitiv Comportamentală (CBT) și a fost pentru prima dată expusă de Ellis la mijlocul anilor ’50.

Terapia Rațional Emotivă și Comportamentală (REBT) reprezintă atât o tehnică psihoterapeutică cât și o școală de gândire stabilită de Albert Ellis.

Inițial denumită Terapia Rațională, denumirea acesteia a fost revizuită și schimbată în Terapia Rațional-Emotivă în anii ’70, apoi s-a ajuns la denumirea curentă la începutul anilor ’90. Terapia rațional-emotivă și comportamentală a fost prima dintre terapiile cognitive sau cognitiv-comportamentale așa cum apare și în articolele publicate de Ellis pentru prima dată în anii ’50, aproape cu un deceniu înainte ca Aaron Beck să pună bazele Terapiei Cognitive.

În România ea este reprezentată de Centrul Român de Psihoterapie Rațional-Emotivă și Cognitiv-Comportamentală, condus de profesorul Daniel David, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, centrul afiliat Institutului Albert Ellis din New-York, SUA.

Terapia rațional-emotivă și comportamentală se bazează pe ipoteza că emoțiile, cogniția și comportamentul nu sunt funcții umane disparate, ci sunt integrate într-un mod intrinsec și holist.

Atunci când simțim, gândim și acționăm; atunci când acționăm, simțim și gândim; iar atunci când gândim, simțim și acționăm. De ce? Pentru că oamenii arareori, cu excepția câtorva momente din viață, doar simt, doar gândesc sau doar acționează.

Atunci când sunt tulburați, oamenii simt-gândesc-acțio-nează într-o manieră disfuncțională și dăunătoare lor, iar atunci când trec peste tulburare, își schimbă, aproape in-variabil, o parte din cogniții, din reacțiile emoționale și din activitățile lor.

Susan, una dintre clientele lui Albert Ellis, intra în panică dacă trebuia să poarte o conversație cu bărbați atră-gători și, prin urmare, îi evita când ieșea la dans sau participa la adunări sociale. Îi percepea ca fiind „periculoși“, simțea o anxietate severă când îi întâlnea și se ferea din calea lor când i se părea că ar putea să o abordeze. Ea îi CONSIDERA „periculoși“, simțea panică și acționa astfel încât să nu fie nevoită să interacționeze cu ei.

După mai multe ședințe de Terapie rațional-emotivă și comportamentală (TREC/REBT), Susan a realizat, în mare parte, că își spunea că nu trebuie SUB nicio formă să fie respinsă de către bărbații atrăgători, în caz contrar, ea fiind o ratată și o PERSOANĂ fără valoare.

Și-a schimbat convingerile iraționale de bază în: „Prefer să evit să fiu respinsă de către bărbații atrăgători, dar, dacă acest lucru se întâmplă, înseamnă doar că am dat greș de data asta și că pot învăța din această respingere, putând chiar să mă descurc mai bine data viitoare.

Dar și dacă dau greș întotdeauna cu ei, sunt doar frustrată și mă confrunt cu un impediment într-o parte importantă a vieții mele, încă mă pot bucura de relații cu bărbați mai puțin atrăgători.“

Așa cum se precizează și în teoria REBT, Susan și-a schim-bat una dintre cognițiile negative de bază și, prin urmare, a reușit să reducă sentimentul de panică și comportamentul de evitare. Acest rezultat poate suna bine și poate „dovedi“ faptul că, schimbându-și convingerile iraționale, Susan a devenit mai puțin anxioasă și temătoare.

De fapt, Susan, într-adevăr, și-a schimbat convingerile de bază, însă, pe lângă acestea, fie că a realizat sau nu, a schimbat și alte percepții și cogniții, cum ar fi:

1. „Bărbații atrăgători sunt periculoși.“
2. „A fi respinsă de ei este oribil.“
3. „Nu pot fi deloc fericită dacă unul dintre ei nu mă place cu adevărat.“
4. „De fiecare dată când risc și dau greș cu unul dintre ei, devin o persoană fără nicio valoare.“
5. „Dacă mă mulțumesc cu un bărbat mai puțin atrăgător, oamenii își vor da seama că am făcut asta pentru că am fost slabă și mă vor considera o ratată.“

Prin urmare, cognițiile principale ale lui Susan erau com-plexe, dând naștere altor cogniții negative – care, la rândul lor, aveau tendința să se schimbe când ea își schimba una sau două dintre convingerile iraționale. Mai mult, ceea ce simțea Susan s-a transformat din panică în îngrijorare – un sentiment negativ sănătos, care îi permitea să converseze cu bărbați atrăgători și, dacă aceștia o respingeau, să simtă doar părere de rău și dezamăgire. Cu noile ei convingeri raționale, se simțea în largul ei atunci când era abordată de bărbați atră-gători, uneori simțindu-se chiar fericită când era abordată. Simțea că ar vrea să stea de vorbă cu ei, se simțea interesată și absorbită în conversație atunci când vorbea cu ei și avea și alte sentimente conexe.

În  ceea  ce  privește  acțiunile  ei,  atunci  când  a  încetat  să mai  creadă că  nu  trebuie  sub nicio  formă  să fie  respinsă de bărbați  atrăgători  și  că era  o  persoană  fără  valoare dacă era respinsă, a început, în scurt timp, să acționeze în mai multe feluri,  pe  lângă stoparea  fobiei  în  legătură cu  ei.  

1. A  căutat  adesea  bărbați  atrăgători,  în  loc  să îi  evite.
2. Chiar  i-a abordat ea  însăși  pe  unii  dintre  ei.  
3. A aranjat să i  se  facă cunoștință cu ei.
4. A vorbit într-un mod însuflețit cu ei.
5. A încercat să iasă la întâlniri cu unii dintre ei etc.

Morala: Conform REBT, gândurile, sentimentele și acțiunile iraționale și mai puțin iraționale sunt complicate, variate și se influențează într-un mod semnificativ unele pe celelalte. Perspectiva REBT rămâne așa  cum  a  fost  descrisă de Albert Ellis cu mai mult de 50 de ani în urmă:

În loc să spunem „Jones se gândește acum la acest puzzle“, ar trebui să ne exprimăm într-un mod mai precis, „Jones percepe-acționează-simte-gândește legat de acest puzzle“. Pentru că, deși activitatea lui Jones ca reacție  la  acest  puzzle  se  concentrează în  mare  parte pe rezolvarea lui și doar întâmplător pe vederea, manipularea și pe sentimentele pe care le are în legătură cu el, am putea, poate în mod justificabil, pune accen- tul doar pe procesul lui de gândire. Emoția nu este un singur lucru, ci o combinație și integrare holistă a mai multor fenomene care par, la prima vedere, diferite, dar care sunt, de fapt, conectate strâns între ele

Albert Ellis

Surse: Wikipedia/ Terapia Rațional-Emotivă și Comprtamentală – Albert Ellis și Catharine MacLaren (trd. Lavinia Urian)