Într-o lume tot mai digitalizată, timpul petrecut în fața ecranelor a devenit o parte esențială a vieții cotidiene. Însă, odată cu beneficiile tehnologiei, apar și riscuri semnificative pentru sănătatea mintală și fizică. Dependența de ecrane afectează atât adulții, cât și copiii, influențând somnul, performanța academică și profesională, relațiile sociale și starea generală de bine.
Campania națională „Mai multă viață, mai puține ecrane!”, desfășurată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în ianuarie-februarie 2025, își propune să crească nivelul de conștientizare asupra efectelor utilizării excesive a dispozitivelor digitale și să ofere soluții practice pentru menținerea unui echilibru sănătos între viața reală și cea digitală.
Ce spun studiile despre dependența de ecrane
Conform unui sondaj Eurobarometru realizat în 2023 privind sănătatea mintală, 46% dintre respondenți au experimentat în ultimele 12 luni probleme emoționale, precum anxietate sau depresie. Aproximativ 89% dintre europeni consideră că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca sănătatea fizică. Totodată, 54% dintre persoanele cu probleme de sănătate mintală nu au primit ajutor specializat.
În România, studiile arată că 22.000 de copii și adolescenți au fost diagnosticați cu o tulburare mintală. În același timp, utilizarea problematică a rețelelor sociale și jocurilor pe ecrane a crescut semnificativ, de la 7% în 2018 la 11% în 2022, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății. România are cea mai mare rată din Uniunea Europeană privind utilizarea problematică a tehnologiei digitale, cu un procent de 22%.
Semnele dependenței de ecrane
Atât adulții, cât și copiii pot dezvolta dependență de ecrane, iar printre simptomele cele mai frecvente se numără:
- Dificultăți în controlul timpului petrecut online
- Izolare socială și evitarea interacțiunilor față în față
- Neglijarea activităților zilnice, inclusiv scăderea performanțelor academice sau profesionale
- Anxietate și iritabilitate atunci când accesul la ecrane este restricționat
- Probleme de sănătate fizică, precum oboseala oculară, durerile de spate și tulburările de somn
- Dependența de gaming, manifestată prin pierderea noțiunii timpului și dificultăți în întreruperea activității
Un semnal de alarmă este creșterea utilizării problematice a rețelelor sociale, care determină simptome asemănătoare sevrajului, incapacitatea de a controla timpul petrecut online și neglijarea altor activități esențiale pentru bunăstarea individului.
Cum să gestionezi timpul petrecut pe ecrane
Indiferent de vârstă, este esențial să se stabilească limite clare pentru utilizarea dispozitivelor digitale și să fie promovate obiceiuri sănătoase.
Stabilirea unor limite clare
Pentru copii, Organizația Mondială a Sănătății recomandă:
- Până la 2 ani – fără acces la ecrane
- Între 2 și 5 ani – maximum o oră pe zi
- Între 6 și 12 ani – maximum două ore pe zi
- Între 13 și 18 ani – maximum trei ore pe zi
Adulții ar trebui să își impună pauze digitale regulate și să evite utilizarea dispozitivelor înainte de culcare.
Crearea unor zone fără ecrane
Dormitorul ar trebui să fie un spațiu fără telefoane sau tablete, pentru a îmbunătăți calitatea somnului. De asemenea, mesele în familie trebuie să fie un moment de socializare, fără interferența tehnologiei.
Adoptarea unor activități alternative
O „seară fără ecrane” poate fi un exercițiu benefic pentru toată familia. Organizarea unor activități recreative, precum jocuri de societate, lectură sau plimbări, contribuie la reducerea dependenței de tehnologie.
Promovarea unui stil de viață activ
Activitățile fizice, sportul și petrecerea timpului în aer liber sunt alternative eficiente pentru reducerea timpului petrecut pe dispozitive digitale.
Utilizarea conștientă a tehnologiei
Este important să se stabilească scopuri clare pentru utilizarea ecranelor, evitând verificarea constantă a notificărilor și impunând momente dedicate pentru gestionarea e-mailurilor și rețelelor sociale.
Concluzie
Dependența de ecrane este o problemă majoră a erei digitale, care afectează sănătatea fizică și mintală. Conștientizarea riscurilor și adoptarea unor strategii pentru limitarea utilizării excesive a tehnologiei sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții. Campania „Mai multă viață, mai puține ecrane!” propune soluții practice pentru reducerea timpului petrecut online și promovarea unui stil de viață echilibrat.
Gestionarea timpului petrecut pe ecrane necesită un efort susținut din partea fiecăruia dintre noi. Printr-o utilizare conștientă a tehnologiei și prin integrarea unor obiceiuri sănătoase, putem preveni efectele negative asupra sănătății mintale și fizice.