Este normal să te simți nervos în unele situații sociale. De exemplu, a merge la o întâlnire sau a face o prezentare poate provoca senzația de fluturi în stomac. Dar în tulburarea sau anxietatea socială, numită și fobie socială, interacțiunile de zi cu zi provoacă anxietate semnificativă, conștiință de sine și jenă, deoarece îți este teamă să fii analizat sau judecat negativ de către alții.
În tulburarea de anxietate socială, frica și anxietatea duc la evitare care vă poate perturba viața. Stresul sever vă poate afecta relațiile, rutinele zilnice, munca, școala sau alte activități.
Tulburarea de anxietate socială poate fi o afecțiune cronică de sănătate mintală, dar învățarea abilităților de adaptare în psihoterapie și administrarea de medicamente vă poate ajuta să câștigați încredere și să vă îmbunătățiți capacitatea de a interacționa cu ceilalți.
În cel mai recent episod din podcastul Voifibine discutam pe larg despre acest subiect:
Sentimentele de timiditate sau disconfort în anumite situații nu sunt neapărat semne ale tulburării de anxietate socială, în special la copii. Nivelurile de confort în situațiile sociale variază, în funcție de trăsăturile de personalitate și de experiențele de viață. Unii oameni sunt în mod natural rezervați, iar alții sunt mai deschiși.
Spre deosebire de nervozitatea de zi cu zi, tulburarea de anxietate socială include frica, anxietatea și evitarea care interferează cu relațiile, rutinele zilnice, munca, școala sau alte activități. Tulburarea de anxietate socială începe de obicei la începutul și mijlocul adolescenței, deși uneori poate începe la copiii mai mici sau la adulți.
Cauze pentru anxietatea socială
La fel ca multe alte afecțiuni de sănătate mintală, tulburarea de anxietate socială apare probabil dintr-o interacțiune complexă a factorilor biologici și de mediu. Cauzele posibile includ:
- Moștenite. Tulburările de anxietate tind să apară în familii. Cu toate acestea, nu este complet clar cât de mult se poate datora geneticii și cât de mult se datorează comportamentului învățat.
- Structura creierului. O structură din creier numită amigdala poate juca un rol în controlul răspunsului la frică. Persoanele care au o amigdală hiperactivă pot avea un răspuns crescut de frică, provocând anxietate crescută în situații sociale.
- Mediu inconjurator. Tulburarea de anxietate socială poate fi un comportament învățat – unii oameni pot dezvolta anxietate semnificativă după o situație socială neplăcută sau jenantă. De asemenea, poate exista o asociere între tulburarea de anxietate socială și părinții care fie modelează comportamentul anxios în situații sociale, fie sunt mai controlori sau supraprotectori cu copiilor lor.
Factori de risc pentru anxietatea socială
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta tulburare de anxietate socială, inclusiv:
- Istorie de familie. Este mai probabil să dezvoltați o tulburare de anxietate socială dacă părinții sau frații dumneavoastră biologici au această afecțiune.
- Experiențe negative. Copiii care suferă de tachinări, agresiune, respingere, ridiculizare sau umilire pot fi mai predispuși la tulburări de anxietate socială. În plus, alte evenimente negative din viață, cum ar fi conflictul familial, traumele sau abuzul, pot fi asociate cu această tulburare.
- Temperament. Copiii care sunt timizi, retrași sau reținuți atunci când se confruntă cu situații noi sau oameni pot fi expuși unui risc mai mare.
- Noi solicitări sociale sau de muncă. Simptomele tulburării de anxietate socială încep de obicei în anii adolescenței, dar întâlnirea cu oameni noi, ținerea unui discurs în public sau prezentarea unei lucrări importante poate declanșa simptome pentru prima dată.
- Având un aspect sau o stare care atrage atenția. De exemplu, desfigurarea feței, bâlbâiala sau tremurul din cauza bolii Parkinson pot crește sentimentele de conștiință de sine și pot declanșa tulburări de anxietate socială la unele persoane.
Complicații pentru anxietatea socială
Lăsată netratată, tulburarea de anxietate socială vă poate controla viața. Anxietățile pot interfera cu munca, școala, relațiile sau plăcerea vieții. Această tulburare poate provoca:
- Stimă de sine scăzută
- Probleme de a fi asertiv
- Discuție de sine negativă
- Hipersensibilitate la critici
- Aptitudini sociale slabe
- Izolarea și relațiile sociale dificile
- Performanțe academice și de angajare scăzute
- Abuzul de substanțe, cum ar fi consumul prea mult de alcool
- Sinucidere sau tentative de sinucidere
Alte tulburări de anxietate și anumite alte tulburări de sănătate mintală, în special tulburarea depresivă majoră și problemele legate de abuzul de substanțe, apar adesea cu tulburarea de anxietate socială.
Prevenirea
Nu există nicio modalitate de a prezice ce va determina pe cineva să dezvolte o tulburare de anxietate, dar puteți lua măsuri pentru a reduce impactul simptomelor dacă sunteți anxios:
- Obțineți ajutor devreme. Anxietatea, ca multe alte afecțiuni de sănătate mintală, poate fi mai greu de tratat dacă așteptați.
- Tine un jurnal. Urmărirea vieții tale personale te poate ajuta pe tine și pe profesionistul în sănătate mintală să identifici ceea ce îți provoacă stres și ceea ce pare să te ajute să te simți mai bine.
- Stabileste prioritati in viata ta. Puteți reduce anxietatea gestionându-vă cu atenție timpul și energia. Asigurați-vă că petreceți timp făcând lucruri care vă plac.
- Evitați consumul de substanțe nesănătoase. Consumul de alcool și droguri și chiar consumul de cofeină sau nicotină pot provoca sau agrava anxietatea. Dacă ești dependent de oricare dintre aceste substanțe, renunțarea te poate face să fii anxios. Dacă nu puteți renunța pe cont propriu, consultați furnizorul de servicii medicale sau găsiți un program de tratament sau un grup de sprijin care să vă ajute.
Diagnostic
Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală va dori să determine dacă alte condiții vă pot cauza anxietatea sau dacă aveți tulburare de anxietate socială împreună cu o altă tulburare de sănătate fizică sau mintală.
Furnizorul dumneavoastră de sănătate poate stabili un diagnostic pe baza:
- Examen fizic pentru a ajuta la evaluare dacă orice afecțiune sau medicament poate declanșa simptome de anxietate
- Discuție despre simptomele dumneavoastră, cât de des apar și în ce situații
- Trecerea în revistă a unei liste de situații pentru a vedea dacă vă provoacă anxietate
- Chestionare de auto-raportare despre simptomele anxietății sociale
- Criteriile enumerate în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5), publicat de Asociația Americană de Psihiatrie
Criteriile DSM-5 pentru tulburarea de anxietate socială includ:
- Teamă sau anxietate persistentă, intensă cu privire la anumite situații sociale, deoarece crezi că poți fi judecat negativ, jenat sau umilit
- Evitarea situațiilor sociale care produc anxietate sau suportarea lor cu frică sau anxietate intensă
- Anxietate excesivă care este disproporționată cu situația
- Anxietate sau stres care interferează cu viața de zi cu zi
- Frica sau anxietatea care nu este mai bine explicată printr-o afecțiune medicală, medicamente sau abuz de substanțe
Tratament
Tratamentul depinde de cât de mult îți afectează tulburarea de anxietate socială capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi. Cel mai frecvent tratament pentru tulburarea de anxietate socială include psihoterapia (numită și consiliere psihologică sau terapie prin vorbire) sau medicamente sau ambele.
Psihoterapie
Psihoterapia îmbunătățește simptomele la majoritatea persoanelor cu tulburare de anxietate socială. În terapie, înveți cum să recunoști și să schimbi gândurile negative despre tine și să dezvolți abilități care să te ajute să câștigi încredere în situațiile sociale.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este cel mai eficient tip de psihoterapie pentru anxietate și poate fi la fel de eficientă atunci când este efectuată individual sau în grup.
În TCC bazată pe expunere, treptat treptat ești pus să te confrunți cu situațiile de care te temi cel mai mult. Acest lucru vă poate îmbunătăți abilitățile de adaptare și vă poate ajuta să dezvoltați încrederea pentru a face față situațiilor care provoacă anxietate. De asemenea, puteți participa la antrenamentul de abilități sau la jocuri de rol pentru a vă exersa abilitățile sociale și pentru a obține confort și încredere în relația cu ceilalți. Practicarea expunerii la situații sociale este deosebit de utilă pentru a vă provoca grijile.
Primele alegeri în medicație
Deși sunt disponibile mai multe tipuri de medicamente, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt adesea primul tip de medicament încercat pentru simptomele persistente de anxietate socială. Furnizorul dumneavoastră de sănătate vă poate prescrie paroxetină (Paxil sau Paxetin) sau sertralină (Zoloft, Sertralină Arena, Serlift).
Venlafaxina (Effexor XR), inhibitorul recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI), poate fi, de asemenea, o opțiune pentru tulburarea de anxietate socială.
Pentru a reduce riscul de reacții adverse, medicul dumneavoastră poate începe cu o doză mică de medicamente și vă poate crește treptat prescripția până la o doză completă. Poate dura câteva săptămâni până la câteva luni de tratament pentru ca simptomele dumneavoastră să se amelioreze în mod semnificativ.
Alte medicamente
Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală vă poate prescrie și alte medicamente pentru simptomele de anxietate socială, cum ar fi:
- Alte antidepresive. Poate fi necesar să încercați mai multe antidepresive diferite pentru a-l găsi pe cel mai eficient pentru dvs., cu cele mai puține efecte secundare.
- Medicamente anti-anxietate. Benzodiazepinele vă pot reduce nivelul de anxietate. Deși adesea funcționează rapid, pot crea obișnuințe și pot calma, așa că sunt de obicei prescrise numai pentru utilizare pe termen scurt.
- Beta-blocante. Aceste medicamente acționează prin blocarea efectului de stimulare al epinefrinei (adrenalinei). Acestea pot reduce ritmul cardiac, tensiunea arterială, bătăile inimii și tremurarea vocii și a membrelor. Din acest motiv, ele pot funcționa cel mai bine atunci când sunt utilizate rar pentru a controla simptomele pentru o anumită situație, cum ar fi susținerea unui discurs. Nu sunt recomandate pentru tratamentul general al tulburării de anxietate socială.
ORICE TIPURI DE MEDICAMENTE BAZATE PE SUBSTANTELE DESCRISE MAI SUS SUNT ELIBERATE PE BAZĂ DE REȚETĂ MEDICALĂ PRIMITĂ DE LA UN MEDIC SPECIALIST. NU PUTEȚI SĂ LUAȚI DE LA FARMACIE ACESTE MEDICAMENTE FĂRĂ O REȚETĂ SPECIALĂ PRESCRISĂ ÎN ACEST SENS ȘI NICI NU AR TREBUI SĂ ÎNCERCAȚI SĂ LE LUAȚI SINGUR.
Nu renunța dacă tratamentul nu funcționează rapid. Puteți continua să faceți pași în psihoterapie timp de câteva săptămâni sau luni. Învățarea de noi abilități pentru a vă ajuta să vă gestionați anxietatea necesită timp. Iar găsirea medicamentului potrivit pentru situația dvs. poate necesita încercări și erori.
Pentru unii oameni, simptomele tulburării de/sau anxietatea socială pot dispărea în timp, iar medicația poate fi întreruptă. Alții ar putea avea nevoie să ia medicamente ani de zile pentru a preveni o recădere.
Pentru a profita la maximum de tratament, păstrați-vă programările medicale sau de terapie, provocați-vă stabilindu-vă obiective pentru a aborda situațiile sociale care vă provoacă anxietate, luați medicamente conform instrucțiunilor și discutați cu furnizorul de asistență medicală despre orice modificare a stării dumneavoastră.
Mai multe remedii pe bază de plante au fost studiate ca tratamente pentru anxietate, dar rezultatele sunt mixte. Înainte de a lua orice remediu pe bază de plante sau suplimente, discutați cu specialiști pentru a vă asigura că sunt în siguranță și că nu vor interacționa cu medicamentele pe care le luați.
Stil de viață și remedii pentru acasă
Deși tulburarea de/ sau anxietatea socială necesită în general ajutorul unui expert medical sau psihoterapeut calificat, puteți încerca unele dintre aceste tehnici pentru a gestiona situațiile care pot declanșa simptome:
- Învață abilități de reducere a stresului.
- Faceți exerciții fizice sau fiți activi fizic în mod regulat.
- Dormi suficient.
- Mâncați o dietă sănătoasă, bine echilibrată.
- Evitați alcoolul.
- Limitați sau evitați cofeina.
- Participați la situații sociale, adresându-vă persoanelor cu care vă simțiți confortabil.
Practicați în pași mici
În primul rând, ia în considerare temerile tale pentru a identifica ce situații provoacă cea mai mare anxietate. Apoi exersează treptat aceste activități până când îți provoacă mai puțină anxietate. Începeți cu pași mici prin a stabili obiective zilnice sau săptămânale în situații care nu sunt copleșitoare. Cu cât exersezi mai mult, cu atât te vei simți mai puțin anxios.
Luați în considerare exersarea acestor situații:
- Mâncați cu o rudă apropiată, un prieten sau o cunoștință într-un cadru public.
- Faceți intenționat contact vizual și returnați salutările de la alții sau fiți primul care salută.
- Fă cuiva un compliment.
- Adresați-vă unui agent de vânzare cu amănuntul să vă ajute să găsiți un articol.
- Obțineți indicații de la un străin.
- Arătați interes pentru ceilalți – întrebați despre casele lor, copii, nepoți, hobby-uri sau călătorii, de exemplu.
- Sună un prieten pentru a face planuri.
Pregătiți-vă pentru situații sociale
La început, să fii social atunci când te simți anxios este o provocare. Oricât de dificil sau dureros ar părea inițial, nu evita situațiile care declanșează simptomele. Confruntându-vă în mod regulat cu acest tip de situații, veți continua să vă dezvoltați și să vă consolidați abilitățile de adaptare.
Aceste strategii vă pot ajuta să începeți să faceți față situațiilor care vă fac nervos:
- Pregătiți-vă pentru conversație, de exemplu, citind despre evenimente curente pentru a identifica povești interesante despre care puteți vorbi.
- Concentrează-te pe calitățile personale care îți plac la tine.
- Practicați exerciții de relaxare.
- Învață tehnici de management al stresului.
- Stabiliți obiective sociale realiste.
- Fii atent la cât de des au loc situațiile jenante de care ți-e frică. Este posibil să observați că scenariile de care vă temeți de obicei nu se împlinesc.
- Când se întâmplă situații jenante, amintiți-vă că sentimentele voastre vor trece și le puteți gestiona până când vor trece. Majoritatea oamenilor din jurul tău fie nu observă, fie nu le pasă atât de mult pe cât crezi, fie sunt mai îngăduitori decât îți imaginezi.
- Evitați să folosiți alcool pentru a vă calma nervii. Poate părea că ajută temporar, dar pe termen lung te poate face să te simți și mai anxios.
Coping și sprijin
Aceste metode de coping vă pot ajuta să vă ușurați anxietatea:
- Adresați-vă în mod obișnuit prietenilor și membrilor familiei.
- Alăturați-vă unui grup de asistență local sau de renume bazat pe internet.
- Alăturați-vă unui grup care oferă oportunități de îmbunătățire a abilităților de comunicare și vorbire în public.
- Faceți activități plăcute sau relaxante, cum ar fi hobby-uri, atunci când vă simțiți anxios.
- În timp, aceste metode de adaptare vă pot ajuta să vă controlați simptomele și să preveniți o recădere. Amintește-ți că poți trece prin momentele anxioase, că anxietatea ta este de scurtă durată și că consecințele negative pentru care te îngrijorezi atât de mult se întâmplă rar.
Podcastul nostru Voifibine.ro poate fi ascultat pe urmatoarele platforme:
